EXPLICĂM: Când politicienii nu se tem să spună lucrurilor pe nume

0
77

Nouă, jurnaliștilor, uneori ne este greu să găsim informații veridice, dedesubturi, mai ales atunci când sunt implicați politicienii. De multe ori, aceștia nu pot sau nu au voie să se exprime liber, să dea mai multă informație decât s-ar cuveni conform „protocolului”. Totuși, există circumstanțe în care ei au ocazia să discute liber cu jurnaliștii, fiind siguri că nu vor fi menționați nicăieri în spațiul public ca fiind sursa informației. 

Este cazul întrunirilor unde este aplicată regula Chatham House, o regulă veche de circa o sută de ani, la care participă politicieni, experți și alte persoane publice din diferite domenii și unde sunt discutate subiecte sensibile de actualitate. Regula principală a acestor întâlniri este că informația prezentată poate fi folosită de participanți, însă aceștia nu pot să spună de unde și de la cine au obținut aceste informații. În acest sens, regula Chatham House permite celor prezenți să vorbească deschis la întâlnire pentru a-și exprima opiniile, care pot fi proprii lor, mai degrabă decât opiniile organizației pe care le reprezintă.

La Conferința de pace de la Paris din 1919, Lionel George Curtis, un oficial britanic și adept al federalismului Imperiului Britanic, propune crearea unui Institut anglo-american de relații internaționale, care va studia problemele internaționale pentru prevenirea războaielor. Un an mai târziu, la Londra este fondat Institutul Britanic de Relații Internaționale, care, cu șase ani mai târziu, și-a schimbat denumirea în Institutul Regal de Relații Internaționale. Instituția din 1923 și-a mutat sediul în clădirea Chatham House de pe strada St. James’s Square nr. 10, unde se află până în prezent. 

În 1927, Chatham House a stabilit o regulă care era aplicată la întrunirile organizate de Institut pentru a încuraja discuțiile informale și pentru a facilita schimbul de informații. De atunci regula a început să fie aplicată la întrunirile de diferit nivel din întreaga lume.

Timp de multe decenii, denumirea organizației s-a identificat cu cea a clădirii. Din acest considerent, în 2004 s-a decis ca denumirea tradițională a instituției să fie folosită doar în scopuri oficiale, iar toate publicațiile și lucrările institutului să fie prezentate sub numele „Chatham House”.

De-a lungul anilor, Institutul a devenit una din cele mai importante instituții de analiză politică din lume, care organizează discuții și cercetări în domeniul relațiilor internaționale. Cercetările Chatham House ajută guvernele și societățile să construiască o lume durabilă, sigură, prosperă și justă și propun idei și abordări noi pentru liderii de stat cu privire la problemele de politică externă. De asemenea, acestea servesc ca sursă de opinie pentru presă. 

În 2015, Universitatea din Pennsylvania a clasat Chatham House pe locul doi, după Brookings Institution, în clasamentul celor mai bune centre de cercetare din lume. În 2009, Chatham House a fost desemnat cel mai bun centru de cercetare din afara Statelor Unite de către revista Foreign Policy.

Unde și cum se aplică regula Chatham House

De-a lungul timpului, regula Chatham House a suferit mici modificări de ordin gramatical, dar a păstrat ideea de bază: informația poate fi difuzată și folosită, dar nu și cine a spus-o și unde a fost spusă. Scopul acestei reguli a rămas același – pentru a stimula dialogul deschis, inclusiv asupra celor mai importante probleme ale zilei. Regula aplicată a devenit atât de populară, încât a fost și este folosită în toată lumea pentru a ajuta discuția liberă la întâlnirile care nu sunt organizate de Chatham House sau în incinta acestei instituții.

În prezent, regula este utilizată pe scară largă în întreaga lume: de către grupuri politice, administrații locale, organizații comerciale, precum și organizațiile de cercetare. Aceste întruniri le permit vorbitorilor să discute deschis probleme sensibile în privat, permițând totodată ca subiectul și natura dezbaterii să fie făcute publice și să promoveze o conversație mai largă. Cu toate acestea, participanții pot, în conformitate cu Regula Chatham House, să comunice ceea ce au spus ei înșiși la eveniment.

Evenimente în Republica Moldova

În Republica Moldova, astfel de evenimente au început a fi populare la începutul anilor 2010, în special după plecarea Partidului Comuniștilor de la putere. „Ele erau numite offline-uri sau off the record”, spune Vitalie Condrațchi, purtător de cuvânt al prim-ministrei Zinaida Greceanîi în perioada 2008-2009 și consultant în comunicare la Ministerului Economiei în perioada 2011-2014.

Unul dintre primii oficiali care organiza întruniri offline a fost ministrul Economiei Valeriu Lazăr. „Era perioada când la guvernare era o coaliție, iar la astfel de întâlniri erau discutate aspecte din culisele acestei coaliții, dar și obiectivele economice ale guvernării”, explică Vitalie Condrațchi. La acele întruniri puteau fi transmise mesaje care ne interesau pe noi, dar în același timp, era facilitat și accesul la informații.  

În prezent, astfel de evenimente sunt organizate cu regularitate de Academia de Jurnalism Economic, un proiect al Asociației Businessului European, care a organizat anul curent zece întruniri, dintre care jumătate au fost conform formatului Chatham House. „Când sunt subiecte mai sensibile sau vrem ca vorbitorul să se simtă mai liber și să vorbească mai sincer iar jurnaliștii să obțină informații din culise, atunci sunt întruniri Chatham House”, explică Condrațchi.

De exemplu, a fost organizată o ședință pe problema reformei Procuraturii, unde nu au fost oficiali, ci juriști și experți care și-au exprimat opiniile și au venit cu explicații ca să le arate jurnaliștilor unde sunt anumite probleme, la ce să atragă atenția și ce nu e bine în tot acest proces. Un alt exemplu a fost ședința pe tema pieței de capital, unde experții au vorbit despre importanța lansării pe piețele internaționale de capital.

Încălcarea regulii Chatham House

Atunci când nu se respectă regula Chatham House, persoanele care au încălcat regula nu vor mai fi invitați la evenimente de acest tip. „Am avut și astfel de cazuri”, explică Vitalie Condrațchi. 

Este ușor să ne imaginăm cum funcționa această regulă în 1927, înainte de epoca internetului și a rețelelor de socializare. Întrebarea este cum se aplică aceasta acum și cât de bine poate fi păstrat anonimatul și sursele. Experții spun că regula Chatham House se va aplica și în cazul rețelelor sociale după același principiu – poți să comunici ceea ce s-a spus la un eveniment doar dacă această informație nu identifică – direct sau indirect – vorbitorul sau alt participant. 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.