Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost creată exact 75 de ani în urmă. În ultimul deceniu a fost deseori criticată, în particular pentru structura ei politică, care rămâne neschimbată si nu mai reflectă lumea în forma ei de după cel de-al Doilea Război Mondial: mai multe țări au dispărut de pe harta lumii, conflictele armate se multiplică, mondializarea nu ține cont de regulile multilateralismului stabilit odată cu crearea Societății națiunii în 1919. Despre ONU de azi în interviul cu doamna Tatiana Valovaia, prima femeie numită în funcția de Director general al biroului ONU la Geneva.
− Dna Valovaia, începând cu toamna 2019, sunteți prima doamnă care ocupă funcția de Director general al ONU la Geneva. Ați fost mult timp jurnalistă, ați lucrat în calitate de diplomat la misiunea Federației Rusiei pe lângă Uniunea europeană, sunteți economist de meserie și ați ocupat mai multe funcții de responsabilitate. Putem spune că anume cariera Dvs. v-a croit drumul spre funcția de Director general al ONU la Geneva.
– Probabil, aveți dreptate și eu sunt foarte mândra, altfel candidatura mea n-ar fi fost reținută de Secretarul General al organizației. Eu am experiență în diplomație, în economie, dar și în funcția publică. Pe parcursul a 12 ani, am fost Director al departamentului de cooperare internațională al guvernului Federației Rusiei. Ultimii opt ani, la Ministerul însărcinat de integrare și de macroeconomie al Comisiei economice eurasiatice — organul executiv al Uniunii economice eurasiatice, am avut ocazia sa lucrez deseori cu Comisia economică pentru Europa, cu Conferința Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și cu alte organisme din sistemul Națiunilor Unite.
− Trăim o epocă, am putea spune, foarte favorabilă femeilor și asta în toate domeniile — de la cultură la politică și chiar până la finanțe. Este interesant de notat că în 2019 pentru prima dată Comisia europeană și Banca centrală sunt dirijate de femei. Tot pentru prima dată și Centrul european pentru cercetare în domeniul fizicii nucleare (CERN) este condus de o femeie — Fabiola Gianotti, care a fost confirmată recent pentru un al doilea mandat — încă o premieră. Tot în 2019, pe parcursul a câteva luni, Primul Ministru în Republica Moldova a fost o doamnă. Dvs. ați devenit în 2019 prima femeie Director General al ONU Geneva. Cum priviți această perioadă de promovare a femeilor și ce credeți despre libertatea permisă ori acordată celor care o meritau de mult timp?
− Îmi permit o precizare. În Moldova prima femeie în funcția de Prim Ministru a fost Zinaida Greceanîi în 2008, dacă memoria mea e bună. Țara Dvs. a fost printre primele țări din regiune în acest domeniu. Da, astăzi în lume sunt tot mai multe femei care ocupă funcții înalte. Vreau să cred că ele au ajuns acolo unde sunt astăzi pentru că au competențele și experiența necesară și solicitată. Mai cred că fenomenul la care ne referim se explică și prin munca insistentă realizată de mai toate țările, dar și de ONU pentru promovarea femeii. În 2020, marcăm 25 de ani de la Declarația de la Beijing privitor la drepturile femeii. Desigur, am remarcat cu toții că în universități studentele sunt mai multe la număr decât studenții, dar, totuși, la posturile de responsabilitate se găsesc mai mulți bărbați decât femei. A promova femeile nu înseamnă a discrimina bărbații. Este important de apreciat și de promovat competențele unora și ale altora fără discriminare.
− Aș vrea să aflu părerea Dvs. despre funcționarea la ONU a celor două limbi de lucru și a celor 6 limbi oficiale. Știm cu toții că regulile de utilizare ale acestora nu întotdeauna sunt respectate. Deseori, atunci când e nevoie de făcut economii, organizația începe prin reducerea sau renunțarea la serviciile de traducere. Tot mai mulți sunt chiar și funcționarii internaționali care vorbesc o singură limbă — și aceasta este engleza. Credeți că s-ar putea de identificat posibilități de a ameliora situația dată și de a asigura mai multă egalitate între limbile oficiale și cele de lucru, între funcționari și între Statele-membre? ONU n-ar trebui sa constituie exemplu de egalitate și de respect al valorilor universale?
− Organizația noastră trebuie să fie un exemplu în toate domeniile. La ONU în cadrul evenimentelor oficiale, traducerea este asigurată în toate cele șase limbi oficiale. Pentru reuniunile de lucru curente, organismele ori organizațiile decid asupra limbilor de lucru și asta în diverse formate: engleza-franceza-spaniola ori rusa-chineza-engleza și altele. Precum știți, la ora actuală organizația noastră trece printr-o criză financiară, care ne obligă nu doar să reducem din traducerile în unele limbi, ci chiar să blocăm funcționarea unor ascensoare. La ONU Geneva — oraș francofon — marea majoritate a funcționarilor internaționali vorbesc cele două limbi de lucru: franceza și engleza și le folosesc în munca lor cotidiană. Organizația oferă oportunități pentru însușirea tuturor limbilor oficiale, punând la dispoziția doritorilor cursuri gratuite. Eu personal merg la cursurile de limbă franceză, deoarece cred că nu o vorbesc suficient de bine pentru a lua cuvântul în fața unui public francofon. Prin exemplul propriu, noi trebuie să demonstrăm respectul pentru alte limbi.
− Dvs. ați intrat în funcție în toamna anului 2019, care a fost și anul mai multor aniversări: un secol de la crearea Societății Națiunilor, un secol de la adoptarea Convențiilor de la Geneva, un secol de la existența Organizației internaționale a muncii — OIT (prima organizație internațională). ONU, OIT și celelalte organizații și structuri multilaterale au fost create într-o „altă lume”, în perioade diferite de dezvoltare a societății, cu alte regimuri economice și politice. Odată cu marcarea a 75 ani de la crearea ONU, nu credeți că a venit timpul unei evaluări de bilanț aprofundat, care să țină cont de schimbările intervenite în lume?
− Aveți dreptate. Societatea Națiunilor a fost creată în 1919 (după Primul Război Mondial) și a dispărut, fiindcă nu a putut să evite Al Doilea Război Mondial. ONU, pe parcursul a 75 de ani, în pofida complexității problemelor globale, a reușit să evite războaiele mondiale. Din păcate, confruntările militare și conflictele regionale sunt numeroase în mai multe regiuni ale lumii. Noi criticăm activitatea organizației, dar în același timp constatăm că umanitatea niciodată n-a avut un nivel de trai atât de înalt. Foarte multe progrese au fost realizate în domeniul medicinii și accesului la învățământ, de pildă. Dar acum suntem în secolul al XXI-lea, suntem în alt mileniu. Secretarul general al organizației a propus pentru întreg anul 2020 și pentru a marca a 75-a aniversare a ONU — un dialog mondial al comunităților, asociațiilor, tinerilor, țărilor, economiilor — pentru a ne asigura de părerea tuturor în domeniul mediului, a epocii numerice, a sănătății și multe alte aspecte. Întrebarea este: ce trebuie de făcut pentru o mai bună adaptare la lumea și la epoca nouă actuală? În luna septembrie, la Adunarea generală a ONU, Secretarul General va prezenta un raport al rezultatelor acumulate în cadrul dialogului mondial. Statele-membre vor avea ocazia să se exprime, să ofere propuneri concrete, inspirate din această consultare mondială. Oricine poate participa și poate veni cu propuneri, idei, sugestii.
Margareta Donos-Stroot, de la Geneva, special pentru Observatorul de Nord
