Corupția în sănătate afectează cei mai vulnerabili oameni

0
86

 „Mi-a scris mămica unui copil cu dizabilitate foarte gravă, țintuit la pat și cărucior, pe care nu l-a abandonat și îl îngrijește de 18 ani cu multă dragoste și dăruire. Vă închipuiți o mamă care supraviețuiește din pensia modestă a fiicei și o bucățică doar de salariu de asistent personal, încropind venituri de vreo 2 mii de lei lunar. Și iată, când a ajuns să meargă la specialist în raion (Soroca) pentru o consultație, plătind din puținul pe care îl are 600 lei pentru taxi tur-retur, medicul i-a luat și 90 lei pentru consultație. Neoficial. În birou. Cunosc numele acestui medic. O să-l găsesc mâine. Să-i ducă banii acasă”.

  Asta scria ministra Sănătății, Ala Nemerenco, pe pagina sa de Facebook, în decembrie 2022, la scurt timp după marcarea Zilei internaționale a luptei împotriva corupției. Este vorba de o plată neoficială de 90 de lei, dar un caz sensibil care demonstrează existența unor asemenea practici, lucru recunoscut și de autorități. „Vulnerabilitatea persoanelor care necesită servicii medicale crește riscul de corupție în sănătate”, consideră experta în sănătate publică, Rodica Rusu-Gramma.

 

7% dintre pacienți spun că medicii le-au cerut mită

Potrivit studiului „Impactul corupției asupra realizării drepturilor omului în Republica Moldova”, prezentat în 2021, fiecare a șaptea persoană care a interacționat cu sistemul medical în ultimul an a recunoscut că a efectuat plăți informale sau a oferit cadouri pentru tratamentul primit (vezi infograficul). 7% din populație s-a confruntat cu situația în care fie ei, fie un membru al familiei nu au putut primi tratamentul necesar din cauza refuzului de a mitui un medic. Drept urmare, starea de sănătate a pacienților respectivi s-a deteriorat.

 

Corupția în sănătate nu înseamnă doar plăți informale

Plățile informale sunt doar „o parte a monedei” corupției în sănătate. Licitațiile trucate în acest domeniu au oferit probabil unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri de corupție din Republica Moldova în ultimul deceniu. Era vorba de peste 800 de milioane de lei, iar în dosar figurau aproximativ 30 de persoane, inclusiv un fost ministru al Sănătății, manageri de instituții medicale, proprietari de companii private. Cu toate acestea, în august 2022, adică la peste șapte ani de la primele rețineri, dosarul penal era examinat încă în prima instanță, iar companiile implicate continuau să câștige achiziții de milioane de lei, după cum relata „Ziarul de Gardă”.

În sistemul de sănătate sunt trei niveluri cu risc de dezvoltare a corupției, a comentat pentru Asociația Presei Independente (API) experta în sănătate publică, Rodica Rusu-Gramma. Este vorba de corupție la nivel de sistem – atunci când sunt lacune în reglementare, acte normative insuficiente etc.; la nivel de management instituțional – organizare insuficientă și/sau frauduloasă în ceea ce privește procesul de prestare a serviciilor; la nivel de relații interumane profesionale – relații neetice și/sau conflicte de interese între lucrătorii medicali, medici – companii farmaceutice, medici – instituții private și relații neetice la nivel de lucrător medical – pacienți.

Autoritățile ar trebui să îndeplinească indicatorii asumați în Planul sectorial de acțiuni anticorupție, susține experta în sănătate publică. De asemenea, ar fi necesară evaluarea de către structuri independente a gradului de satisfacție privind serviciile medicale oferite, ceea ce ar scoate la iveală lacunele sistemului, dar și momentele când calitatea serviciilor este afectată de acțiuni de corupție. „Corupția în sănătate nu înseamnă doar plăți informale, de aceea, vorbind despre soluții, trebuie să pornim, în primul rând, de la un cadru normativ foarte bine gândit, care să impună transparența în toate deciziile și monitorizarea calității actului medical”, notează Rodica Rusu-Gramma.

Ministerul Sănătății: cetățenii să renunțe la plățile informale

Ministerul Sănătății consideră că majorarea salariilor angajaților medicali ar fi un factor care ar contribui la diminuarea plăților informale în medicină. „Ministerul Sănătății a majorat salariile lucrătorilor, în anii 2021 și 2022, și va veni repetat cu inițiative de creștere a acestora. De asemenea, ministerul investește în modernizarea infrastructurii instituțiilor, prin repararea secțiilor, reconstrucția unor departamente, dotarea cu echipamente medicale performante”, a comentat pentru API secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Ion Prisăcaru.

Plățile informale pot fi excluse și prin debirocratizarea anumitor servicii, cum este anularea obligativității biletului de trimitere de la medicul de familie. Ministerul Sănătății dispune și de un Plan sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății și asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2022-2023. „Schimbarea în această direcție nu poate fi făcută însă fără implicarea pacienților. Cetățenii trebuie să renunțe la practica de a achita din buzunarul lor pentru serviciile medicale, iar dacă lucrătorii medicali le condiționează să facă acest lucru – să anunțe imediat autoritățile responsabile”, îndeamnă Ion Prisăcaru.

…Revenind la cazul de la Soroca, ministra Sănătății, Ala Nemerenco a anunțat a doua zi că medicul „s-a autosesizat și s-a deplasat în sat la o distanță bunișoară, a returnat banii și și-a adus scuze”. Este un caz cu „happy end”, am putea spune. Însă câte astfel de cazuri nu ajung pe Facebook? Corupția în sănătate afectează cei mai vulnerabili și disperați oameni, menționează Rodica Rusu-Gramma: „Omul bolnav sau familia acestuia va căuta toate posibilitățile existente pentru a ajunge la tratamentul calitativ. Respectiv, ei devin vulnerabili de a fi abuzați, condiționați de persoane cu o integritate scăzută din sistemul sănătății”.

 

Daniela CIOBANU,

reporteră, Asociația Presei Independente (API)

 

Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului


Articolul precedent”Menajeria de sticlă”: O piesă de teatru ce aduce în prim-plan relațiile părinți copii
Articolul următorZiua de 9 mai nu va mai fi zi de sărbătoare. Zi de odihnă va fi 8 mai
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.