CNN: Romii din Ucraina, discriminați în România, Republica Moldova și Cehia

0
159

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a stârnit un val uriaș de solidaritate în Europa, guvernele și oamenii obișnuiți grăbindu-se să ofere ajutor celor care fug de conflict. ONU a estimat că peste 6,3 milioane de ucraineni au fugit din țara lor, deși unii s-au întors între timp. Dar criza a scos la iveală și un adevăr urât: în multe locuri, romii pur și simplu nu sunt bineveniți, scrie Digi24.ro.

CNN a vizitat adăposturi și a vorbit cu o serie de refugiați, asistenți sociali și activiști din Cehia, România și Moldova. În toate cele trei țări, problemele cu care se confruntă refugiații romi sunt surprinzător de asemănătoare. De pildă, refugiații romi din Ucraina sunt acuzați adesea că nu sunt ucraineni. Ei sunt segregați în spații de cazare de slabă calitate.

Povestea Luizei

Luiza Baloh și-a părăsit casa din Dnipro în luna martie. Fugind de zgomotul constant al exploziilor, ea și cei cinci copii ai săi au venit în Republica Cehă în speranța de a găsi adăpost. În schimb, s-au trezit în spatele unui gard de sârmă ghimpată, într-un centru de detenție pentru imigranți recondiționat care, spune ea, era murdar și plin de străini, dintre care unii erau agresivi cu ea și cu copiii ei.

„A fost ca o închisoare. A fost rău. Mi-a fost frică acolo, erau atât de mulți oameni, mulți oameni înfricoșători”, a declarat ea pentru CNN.

Povestea ei este însă una des întâlnită, potrivit ONG-urilor și activiștilor.

Luiza, care este de etnie romă, a fost trimisă în acest centru asemănător unei închisori alături de alte familii, majoritatea tot de etnie romă, în timp ce zeci de mii de alți refugiați ucraineni găsesc cazare în case private și în cămine decente din Republica Cehă.

„Refugiații romi sunt plasați automat în locuințe neconforme cu standardele”, susține Patrik Priesol, șeful programului pentru Ucraina de la Romodrom, un ONG ceh care se concentrează pe drepturile și apărarea romilor. „Este foarte trist și nu mi-e teamă să spun că echivalează cu rasismul instituțional și segregarea”, spunea activistul.

Republica Cehă a primit peste 400.000 de refugiați din Ucraina. Aceștia pot să solicite statutul de protecție temporară, să aibă acces la asistență medicală și să înceapă să lucreze în blocul comunitar. Într-o declarație trimisă prin e-mail către CNN, poliția cehă a declarat că etnia nu are niciun fel de rol în procesul de solicitare a acestui statut. „Nu luăm în considerare etnia solicitanților, ci doar cetățenia lor”, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al sediului poliției cehe.

Totuși, potrivit mai multor ONG-uri, mulți dintre romi primesc informații înșelătoare cu privire la drepturile lor, iar probleme care sunt ușor de rezolvat atunci când e vorba de alte persoane care au fugit din Ucraina – cum ar fi lipsa anumitor ștampile de pe pașaport – sunt adesea invocate ca motiv pentru ca romii să fie respinși.

O întâmplare din România

Rapoartele grupurilor de apărare a drepturilor din Polonia, Slovacia și Ungaria sugerează că o astfel de discriminare este comună în toată Europa de Est.

Nicu Dumitru, activist român pentru drepturile romilor, a declarat pentru CNN că această criză a refugiaților a scos la iveală ostilitatea cu care încă sunt tratați romii în Europa. „Să dicriminezi persoanele de culoare sau homosexualii este din ce în ce mai puțin acceptabil în Europa sau cel puțin oamenii se abțin să facă acest lucru în public. Dar nu este cazul romilor, care probabil sunt ultimul grup de oameni care încă mai poate fi discriminat în Europa”, a declarat Nicu Dumitru pentru CNN.

Dumitru lucrează pentru Aresel, o inițiativă de educație civică a romilor, cu sediul în București, care și-a îndreptat atenția către refugiații din Ucraina, după ce i-au fost semnalate mai multe cazuri de discriminare. În aprilie, un grup mare de refugiați romi s-a plâns că li s-au refuzat mesele umanitare la un punct de ajutor din București. „Au fost dați afară pentru că erau ‘prea mulți’ și ‘prea gălăgioși’, iar oamenii le spuneau: ‘Nu sunteți ucraineni, sunteți romi, plecați’”, a povestit Nicu Dumitru.

ADRA, grupul care a organizat aceste mese umanitare, a declarat pentru CNN că incidentul, care a fost filmat, a fost „scos din context și a dus către ideea de discriminare și intoleranță împotriva romilor”. Organizația a precizat că grupul de romi a fost refuzat pentru că era format în majoritate din bărbați care se aflau într-o zonă rezervată mamelor și copiilor și a dat asigurări că are toleranță zero față de orice discriminare.

Centrul Municipal de Coordonare a Situațiilor de Urgență din București a declarat pentru CNN că oferă ajutor umanitar „fără discriminare” și a adăugat că „nu a primit niciun raport de discriminare în ceea ce privește furnizarea ajutorului”.

„Vrem oameni normali”

De cealaltă parte a graniței, în Republica Moldova, jurnalista de etnie romă Elena Sîrbu spune că și ea a fost îngrozită când a văzut ce se întâmplă într-unul dintre centrele de refugiați din Chișinău. Inițial, ea a fost rugată de autorități să ajute la gestionarea situației, dar a sfârșit prin a deveni un avocat al refugiaților romi după ce a fost martora directă a discriminării.

„Când am văzut ignoranța și atitudinea… Acești oameni au fugit de război, au venit aici, era frig afară, unii dintre copii nu aveau încălțăminte de iarnă și au cerut o ceașcă de ceai sau scutece, iar autoritățile moldovenești le-au spus să plece, acuzându-i că nu sunt refugiați și spunând ‘vrem oameni normali’. Și asta se întâmpla în fața mea. Cum credeți că ar trebui să acționez?”, a declarat ea pentru CNN.

Centrul de Gestionare a Crizelor din cadrul guvernului moldovean (CUGC) susține că adăposturile sunt obligate „să respecte principiul nediscriminării în toate etapele de prestare a serviciilor și să promoveze și să respecte drepturile omului, indiferent de rasă, culoarea pielii, naționalitate, etnie”.

Fără casă în care să se întoarcă

Îngroziți de tratamentul de care a avut parte în centrul de detenție, Luiza Baloh și copiii ei, care au vârste cuprinse între nouă luni și 11 ani, au decis să plece. Familia s-a adăpostit în gara principală din Praga, alături de alte sute de persoane, majoritatea refugiați romi. Autoritățile i-au spus că nu mai este eligibilă pentru ajutor, pentru că a „respins” cazarea care i s-a oferit.

Patrik Priesol spune că acesta este un scenariu obișnuit și că, de multe ori, comunicarea deficitară este de vină. „Unii dintre acești oameni sunt analfabeți funcțional, se află într-o situație posttraumatică și li se oferă un loc într-un centru de detenție care este transformat temporar în centru de cazare, iar lor li se spune: această închisoare de aici este casa ta acum. Iar ei nu înțeleg consecințele grave ale deciziei lor de a refuza oferta”, arată activistul.

În cele din urmă, Luiza Baloh a ajuns într-una dintre cele două tabere de refugiați improvizate în suburbiile din Praga. Oficialii taberei spun că este un loc în care autoritățile trimit persoanele care nu sunt eligibile pentru asistență. Guvernul ceh spune că persoanele care nu primesc statutul de protecție temporară pot rămâne câteva zile și apoi trebuie să părăsească țara.

Baloh a declarat pentru CNN că, la fel ca alte câteva zeci de persoane din tabăra de lângă Praga, ar dori să rămână în Republica Cehă pe termen lung, deoarece nu are o casă unde să se întoarcă. „Aș vrea ca copiii mei să meargă la școală. Mi-ar plăcea să lucrez. Am avut un loc de muncă în Ucraina, am fost femeie de serviciu într-un restaurant”, a povestit ea.

Condițiile din tabăra pe care CNN a putut s-o viziteze erau elementare: corturi mari în stil militar înconjoară o piață care are din loc în loc foișoare. Există toalete portabile și dușuri mobile, iar mesele sunt servite de trei ori pe zi. Majoritatea rezidenților sunt romi și mulți provin din unele dintre cele mai sărace zone din Ucraina.

Nikol Hladikova, asistentă socială care se ocupă de tabără, spune că la prima sa vizită aici a fost îngrozită. „Am venit cu un autobuz plin de refugiați și am întors autobuzul înapoi, pentru că situația de acolo era absolut îngrozitoare”, a declarat ea pentru CNN. „Era murdărie, excremente peste tot, nu exista niciun ceainic pentru a fierbe apă și aveam cu noi un bebeluș de o lună”, a povestit ea. Hladikova spune că acum condițiile s-au îmbunătățit, după ce ea și colegii ei și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu toate acestea.

Segregarea nu este intenționată, spun autoritățile

Lida Kalișinko a fugit împreună cu familia sa din regiunea Odesa. Ea, fiica și cele două nepoate ale sale au stat în ultimele trei luni într-o clădire universitară abandonată din Chișinău, transformată în adăpost pentru refugiați. Clădirea găzduiește peste 100 de refugiați, aproape toți romi. Cei câțiva care nu sunt romi sunt în mare parte cetățeni ai țărilor post-sovietice din Asia Centrală și de Vest, de pildă Tadjikistan și Azerbaidjan.

Un singur robinet de apă potabilă deservește întreaga clădire, iar mobilierul aruncat la gunoi aglomerează coridoarele întunecate pe care se plimbă copii mici. La momentul vizitei CNN, la mijlocul lunii iulie, mai multe cazuri de Covid-19 fuseseră raportate în rândul rezidenților.

Stând în fața clădirii mari și cenușii, Lida Kalișinko arată spre o unitate mobilă de dușuri furnizată de UNICEF. Instalația a fost de prea puțin folos pentru nepoata ei, care e în scaun cu rotile. „A făcut duș doar de patru ori de când a venit aici, pentru că este atât de dificil să meargă acolo, sunt atât de multe trepte și dușurile nu pot fi folosite de persoanele cu dizabilități”, explică Lida.

Într-un răspuns scris la întrebările adresate de CNN, autoritățile neagă segregarea intenționată a refugiaților romi în acest adăpost, spunând că aceștia au fost plasați acolo pentru a evita despărțirea familiilor mari, care nu puteau fi separate în diferite centre de plasament într-o perioadă în care un număr mare de refugiați intrau în țară.

Lipsa actelor, o altă mare problemă

Ala Valentinovna Saviena a plecat din orașul său natal, Odesa, la sfârșitul lunii februarie, în speranța că va ajunge la rudele din Germania. Însă fiul ei, în vârstă de 19 ani, nu are pașaport sau altă formă de identitate, ceea ce face extrem de dificilă o călătorie într-o țară din Uniunea Europeană.
Moldova, care nu face parte din UE, și-a schimbat condițiile de intrare pentru persoanele fără documente care fug din Ucraina, dar cei care vor să plece mai departe în UE se confruntă cu mai multă birocrație.

„Avem 5.000 de refugiați romi care stau în Republica Moldova și mulți dintre ei nu au documente, poate 30%”, a declarat un oficial de la Chișinău.

Autoritățile ucrainene au înființat puncte speciale de ajutor în apropierea graniței, unde oamenii pot solicita noi documente, dar o călătorie peste graniță și înapoi este inaccesibilă pentru mulți dintre cei care au fugit deja.

O complicație suplimentară în cazul fiului lui Saviena este vârsta acestuia. Fiind un bărbat de peste 18 ani, este posibil să nu i se permită să părăsească din nou Ucraina dacă se întoarce. Regula care cere ca majoritatea bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să rămână în Ucraina pentru a apăra țara nu a fost aplicată cu strictețe la începutul războiului, dar este acum.

Înșelați și dezinformați în mod intenționat

Activiștii susțin că romii ucraineni care doresc să vină în Europa sunt, de asemenea, victime ale dezinformării intenționate, inclusiv ale unor îndrumări înșelătoare cu privire la documentele de care au nevoie.

„Ei vorbesc pe Facebook și există multă dezinformare – deci, dacă se spune că nu poți merge în România fără un pașaport biometric, ei cred asta și nu vin, chiar dacă nu este adevărat”, a declarat pentru CNN Lucian Gheorghiu, colegul lui Nicu Dumitru de la Aresel.

Dar chiar și cei care au documentele în regulă nu au garantată o primire călduroasă. Refugiații de etnie romă din întreaga Europă au fost supuși unor verificări îndelungate ale antecedentelor, care ar trebui să determine dacă sunt eligibili pentru protecție, potrivit mai multor grupuri de activiști.

Vit Rakusan, ministrul ceh de interne, a declarat în luna mai că astfel de verificări sunt necesare din cauza „refugiaților de etnie romă în majoritate” care dețineau atât cetățenia maghiară, cât și cea ucraineană și care veneau în Republica Cehă pentru a exploata sistemul de beneficii.

Mulți dintre romii ucraineni care dețin și pașapoarte ungare au primit cetățenia Ungariei ca parte a politicii controversate a premierului Viktor Orban de a acorda pașapoarte etnicilor maghiari care trăiesc în străinătate. „Cu toții am criticat regimul lui Orban pentru acest lucru, am protestat cu toții împotriva acestui lucru, știam că a pus oamenii într-o capcană legală. Și acum? O folosim în avantajul nostru! Este o culme a ipocriziei”, a comentat Priesol. „Dar este o reflectare a stării de spirit din societate și a lipsei de dorință de a integra persoanele de etnie romă – sentimentul antiromi este atât de mare în Republica Cehă, încât există foarte puțină opoziție față de acest tratament al oamenilor”, a adăugat Priesol.

SURSA: digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.