Raisa Bolbocean activează în domeniul medicinei la Florești încă din august 1976, când și-a început cariera în cadrul spitalului raional. Din anul 2000, își continuă activitatea în policlinică, specializându-se ca medic endocrinolog – o profesie căreia i-a dedicat deja 26 de ani.
Alegerea medicinei nu a fost întâmplătoare. În familia ei au existat medici, iar dorința tatălui ca ea să urmeze această cale a avut un rol esențial. Totuși, experiențele din copilărie, când mama suferea de hipertensiune și necesita deseori intervenția ambulanței, au imprimat în sufletul ei chemarea de a deveni medic. „Așa a fost soarta”, spune ea, cu convingerea că, dacă ar lua viața de la capăt, ar alege din nou medicina.
Deși dintre membrii familiei doar ea a rămas activă în acest domeniu, nepoții ei îi calcă pe urme, urmând medicina la București. Pentru Raisa Bolbocean, a fi medic înseamnă nu doar studiu și muncă, ci și un dar – puterea de a fi alături de oameni, de a-i ghida și de a-i ajuta.
În contextul Zilei Internaționale a Diabetului, marcată pe 14 noiembrie, Raisa Bolbocean, atrage atenția asupra uneia dintre cele mai răspândite boli cronice ale lumii: Diabetul Zaharat.
„Diabetul zaharat este o patologie metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică – o creștere permanentă a glucozei în sânge, provocată de insuficiența sau lipsa insulinei, hormon secretat de pancreas.”
Este o problemă globală. Specialiștii estimează că în 2026, aproximativ 6,5% din populația globului va fi afectată. Dr. Bolbocean subliniază că investițiile nu trebuie direcționate doar spre tratament, ci și spre depistare precoce și educarea pacienților, deoarece complicațiile sunt mult mai costisitoare: orbire, insuficiență renală, picior diabetic, infarct, boli cerebrovasculare.
Medicul explică pe înțelesul tuturor cum alimentele influențează nivelul de zahăr din sânge:
-
Carbohidrații cu absorbție rapidă (zahăr, bomboane, sucuri, patiserie) cresc brusc glicemia.
-
Carbohidrații cu absorbție lentă (pâine, cartofi, porumb, fructe, cereale, lactate) mențin glicemia stabilă.
„O alimentație sănătoasă trebuie să conțină 50% carbohidrați, 30% grăsimi și 20% proteine. Excesul de carbohidrați perturbă metabolismul și poate declanșa diabetul.”
Simptomele care pot indica prezența diabetului:
-
sete excesivă,
-
urinări frecvente,
-
pierdere în greutate,
-
oboseală,
-
foame accentuată,
-
vindecarea lentă a rănilor,
-
tulburări de vedere.
În prezent există metode moderne de diagnostic: glicemia bazală, glicemia postprandială, hemoglobina glicozilată, teste de insulină și peptid C.
Dr. Bolbocean a analizat datele pentru raionul Florești:
-
În 2024 au fost înregistrați 4.100 pacienți cu diabet.
-
În 2025 numărul a crescut la peste 5.200.
„Numărul pacienților continuă să crească, inclusiv cazurile grave care necesită insulină și monitorizare strictă.”
În raion sunt aproximativ 10–12 copii diagnosticați cu diabet, unii încă de la 4–5 ani. Dr. Bolbocean povestește despre un tânăr diagnosticat în copilărie, care a absolvit liceul și universitatea și astăzi lucrează activ:
„E energic și bucuros de viață. Da, depinde de insulină, dar duce o viață normală. Totul este posibil cu disciplină și monitorizare.”
Copiii primesc gratuit până la 350 de teste și 350 de lanțete la fiecare trei luni și sunt monitorizați strict.
„E foarte important ca oamenii să conștientizeze pericolul diabetului și să adopte un mod sănătos de viață. Prevenția începe cu fiecare dintre noi: alimentație corectă, control periodic al glicemiei și consult la medic la primele simptome.”
