Sfatul medicului
Începând cu anul 1985, Organizația Mondială a Sănătății, la inițiativa Societății Americane a Cancerului, a stabilit prin convenție internațională că luna octombrie să fie dedicată Lunii internaționale de conștientizare a cancerului mamar. Scopul acestui eveniment este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la intervențiile de prevenire și depistare precoce a cancerului de sân.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând în mod disproporționat persoanele din țările cu venituri mici și medii. Inițiativa Globală pentru Cancerul de sân a Organizației Mondiale a Sănătăți, inițiată în 2021, reunește părțile interesate din întreaga lume și din diferite sectoare, cu obiectivul comun de a reduce cancerul de sân cu 2,5 % pe an, ceea ce în 20 de ani va salva milioane de vieți. Inițiativa Globală pentru Cancerul de sân a Organizației Mondiale a Sănătăți folosește trei strategii-cheie pentru a atinge aceste obiective: promovarea sănătății și depistarea precoce, diagnosticare în timp util și managementul cuprinzător al cancerului de sân. La nivel global, în ultimii ani cancerul mamar a depășit incidența cancerului pulmonar, trecând pe locul I cu un număr estimat de 2 mil. cazuri noi, reprezentând 11,7% din totalul patologilor nou diagnosticate (2021).
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul femeilor din lumea întreagă. Raportul dintre bărbați și femei reprezintă 1:150. După informațiile oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul glandei mamare rămâne o patologie cu incidente mereu în creștere, fiind cea mai frecventă tumoră malignă la femei în Republica Moldova.
Conform datelor Cancer Registrului Național (2021), incidența cancerului glandei mamare ocupă locul doi în structura oncologică după cancerul colorectal și primul loc în structura morbidității prin tumori maligne la femei, constituind 10,7% din structura oncologică la populația feminină, anual înregistrându-se circa 1 000 cazuri noi. În perioada reproductivă – circa 241 de paciente, ceea ce constituie 21,4%. În Republica Moldova, anual, decedează 500 de persoane din cauza cancerului mamar.
În raionul Soroca în anul 2020 au fost luate la evidență 21 cazuri primar depistate de cancer mamar, în anul 2021 – 22 cazuri noi. Pe parcursul anului 2022 au fost luate la evidență 29 cazuri noi de cancer mamar sau 11% din toate cazurile primare de cancer. Cancerul mamar se plasează pe locul II în structura incidenței cancerului după cancerul colorectal și urmat de cancer pulmonar. Regretabil că din cazurile noi de cancer mamar 7 cazuri sau 24% au fost depistate în stadiul tardiv al bolii (stadiile III-IV). Sunt la evidență oncologică 306 pacienți cu cancer al glandei mamare sau 19% din numărul total de pacienți aflați la evidență. Se află la evidență un bărbat cu cancer al glandei mamare. Raportul dintre bărbați și femei reprezintă 1:300.
Cancerul sânului – problemă a oncologiei clinice, o problemă medico-socială din următoarele considerente: Morbiditatea înaltă și tendința de creștere a ei; Mortalitatea înaltă și tendința ei spre vârsta fertilă și aptă de muncă; Invaliditatea înaltă cu o cotă ridicată a celei primare; Afectarea sănătății reproductive; Probleme de organizare și depistare precoce a cancerului mamar; Aspecte economice ale cancerului mamar; Reacțiile și fenomenele psihosociale; Afectarea forței de muncă; Destul de frecvente sunt divorțurile în familiile unde soția are cancer mamar; Problema de recuperare medicală, psihologică, profesională, probleme de protezare, plastie post-mastectomică etc; Probleme sociale. Cancerul glandei mamare se declanșează atunci când unele celule din structura glandei mamare încep să se înmulțească necontrolat, formând, în cele din urmă, o tumoare. Cancerul de sân se întâlnește mai ales la femei, dar asta nu înseamnă că nu se poate dezvolta și la bărbați. Dacă este descoperită în stadii incipiente și dacă este tratată corespunzător, boala se poate vindeca. În schimb, dacă boala este descoperită prea târziu, poate duce la pierderea vieții.
CAUZE: Ca orice altă formă de cancer, cancerul mamar este determinat de mai mulți factori care acționează împreună, simultan. Deși mulți factori care sunt implicați în apariția cancerului mamar au fost identificați (exces de estrogeni, fumat, obezitate, mutații la nivelul unor gene cunoscute sub denumirea de BRCA etc.) și mulți alții sunt în curs de validare ca factori de risc, rămân încă multe necunoscute în privința altor factori care ar putea crește riscul apariției cancerului mamar. Ipoteza cea mai probabilă la ora actuală este că acest tip de cancer este cauzat de o interacțiune complexă între componenta genetică și mediul înconjurător.
FACTORI DE RISC: factorul ereditar: dacă o persoană feminină din familie a fost diagnosticată cu cancer de sân, riscul de a face această boală crește. Riscul este cu atât mai mare dacă în familie există mai multe rude cu cancer mamar; vârsta: statistic, se cunoaște faptul că cele mai multe cazuri de cancer mamar apar după 50 de ani; prima menstruație înainte de 12 ani; menopauză după 55 de ani; prima naștere după 35 ani; nicio naștere; lipsa alăptării; afecțiuni benigne ale sânului, dar și afecțiuni precanceroase; iradierea regiunii toracice: mai ales înainte de 30 de ani; dieta bogată în grăsimi, proteine și dulciuri rafinate; poluarea: incidența cancerului de sân este mai mare în țările industrializate în care gradul de poluare este mai ridicat; consumul de alcool: unul sau mai multe pahare de alcool pe zi crește riscul de apariție a cancerului de sân; contraceptivele orale sunt considerate un factor de risc important atunci când sunt administrate înainte de prima sarcină, sau pe o perioadă mai mare de 10 ani. De asemenea, în cazul femeilor aflate la menopauză, tratamentul hormonal compus din estrogeni și progestative poate duce la o creștere a riscului de cancer de sân. Încă se mai fac cercetări în acest sens, dar este de reținut că nu se prescriu contraceptive orale și substitute hormonale la femeile care au fost diagnosticate cu cancer la sân. Se evită astfel o dezvoltare a acestuia, sau o recidivă.; factori endocrino-metabolici definiți de patologii concomitente: Obezitatea – măreşte riscul cancerului mamar de trei ori. Țesutul adipos – sursă suplimentară de estrogeni – risc crescut de cancer mamar. NB! Obezitatea apărută după menopauză (când abundența țesutului adipos provoacă majorarea nivelului de estrogen), mărește considerabil riscul apariției cancerului mamar la femei și bărbați; Hepatopatiile acute și cronice. Dereglări degenerative în hepatocite – ciroză – dereglarea funcției metabolice și hormonale a ficatului (17-β estradiol) – hiperestrogenemie – mărește riscul CGM; Afecțiunile glandei tiroide – tiroidita autoimună, adenomul hipofizar, gușa Haşimoto – rol favorizant în apariția și dezvoltarea cancerului de sân. Hipofuncția glandei tiroide – inițiază “forma tiroidiană a cancerului mamar” sau “cancerul femeilor tinere” (18-35 ani); Diabetul zaharat tip II.
Astfel, factorii de risc în cazul cancerului mamar pot fi hormonali, de mediu, genetici, de stil de viață. Asta nu înseamnă totuși că persoanele care nu au niciun factor de risc nu pot dezvolta boala.
GRUPELE DE RISC: Femeile necăsătorite, sau care se căsătoresc târziu; Femeile care nu au născut; Femeile care nu au alăptat copilul; Femeile cu climax târziu; Femeile cu mastopatii. tumori benigne, traume, inflamații. Factorii de risc în dependență de vârstă: Până la 35 de ani –
majorarea glandei tiroide; mensis tardiv (după 16 ani); sarcini și nașteri târzii (după 25 de ani); cancer mamar la rudele apropiate; hiperplazia glandei mamare; Vârsta 35-45 de ani – mensis prematur (până la 12 ani); dismenoree; dereglări sexuale (iregulat, lipsa orgasmului, frigiditate); dereglarea reproductivă; sterilitate primară şi secundară; procese canceroase ale anexelor uterului; hiperplazia cronică; hiperplazia dishormonală a glandei mamare; Vârsta de 50-59 de ani – boala hipertonică (durata de 10 ani şi mai mult); obezitate gr. III (5 ani şi mai mult); ateroscleroza; diabetul zaharat; menopauză tardivă; fibromiomul uterului; cancerul organelor genitale în anamneză familială; După 60 de ani – îmbinarea menstruaţiei premature (12 ani) cu terminarea ei tardive (după 50 de ani); naşterile primare târzii şi ultimele de asemenea târzii; lipsa vieţii sexuale (10 ani) în perioada reproductivă; îmbinarea obezităţii şi hipertoniei, aterosclerozei şi diabetului zaharat; tumorile maligne ale organelor genitale, a intestinului gros în anamneză familială.
SIMPTOME: Cea mai frecventă manifestare a cancerului de sân este apariția unui nodul, adică a unei mase nedureroase, solide, cu margini neregulate. Cel mai probabil, o asemenea formațiune poate fi de natură canceroasă. Dar acest lucru nu înseamnă că formațiunile moi, nedureroase, rotunjite nu pot fi de natură canceroasă. Numai investigațiile recomandate de medicul oncolog pot spune ce fel de leziune este. Dezvoltarea nodulului mamar nu este singurul simptom, mai sunt și altele: umflarea parțială sau totală a întregului sân, chiar și în lipsa unui nodul; modificări în mărimea, forma sau aspectul sânului; modificări la nivelul pielii de pe sân (aspect de „coajă de portocală”); retracția mameloanelor; dureri la nivelul sânilor sau mameloanelor; scurgeri mamelonare; roșeață, cruste, striații, îngroșarea mameloanelor sau a pielii de pe sân; existența unui/ unor noduli în zona subrațului; disconfort care persistă la nivelul sânului.
Este indicat ca atunci când este identificată o modificare inexplicabilă la nivelul sinului, mai ales dacă acestea apar unilateral, să fie solicitată părerea medicului oncolog. Dacă este cazul, acesta va recomanda investigații suplimentare. Cancerul mamar nu este dureros, dar nu trebuie așteptată apariția durerii pentru a consulta medicul. Există numeroase femei care descoperă înainte de ciclu că sânii lor sunt plini de noduli sau că unele excrescențe mamare sunt dureroase.
PREVENȚIE:
Cele mai importante măsuri de prevenție sunt: controalele periodice pentru femeile care se află în grupele de risc; prezentarea urgentă la medic în cazul apariției unor modificări la nivelul sânului; dieta echilibrată; menținerea unei greutăți normale (mai ales după menopauză); activitatea fizică regulată; eliminarea alcoolului din dietă.
PREVENȚIA LA 20-30 DE ANI:
În cazul femeilor de 20-30 de ani, se recomandă următoarele investigații: autopalparea lunară a sânilor; examenul clinic al sânilor, o dată la 3 ani.
PREVENȚIA LA 31-40 DE ANI: autopalparea lunară a sânilor; examenul clinic anual al sânilor; ecografia mamară anuală.
PREVENȚIA LA 41-50 DE ANI: autopalparea lunară a sânilor; examenul clinic anual al sânilor; ecografie mamară anuală și la recomandarea medicului- mamografie bilaterală.
PREVENȚIA DUPĂ 50 DE ANI: autoexaminarea lunară a sânilor; examenul clinic anual al sânilor; ecografie mamară anuală și la recomandarea medicului – mamografie bilaterală.
Femeilor care nu prezintă factori de risc li se recomandă ca, la intervale de trei ani, să facă un consult medical mamar. Acest consult presupune: autoexaminarea sânilor; teste imagistice (ecografie mamară, mamografie).
Autoexaminarea sânilor trebuie să constituie un obicei constant în viața femeii moderne. Mai mult decât un simbol al feminității si maternității, sânul constituie o regiune anatomică a corpului care necesită o îngrijire la fel de importantă ca cea pe care o acordam altor zone, de exemplu, fața sau mâinile. Manevra de autoexaminare a sânilor este cea mai simplă și mai eficientă metodă prin care putem să diagnosticăm precoce atât cancerul de sân, dar și leziuni benigne și infecțiile, boli care pot fi tratate și vindecate.
Autoexaminarea sânului necesită doar 5 minute în fiecare lună. Aceste minute pot salva ani din viață!
REGULI GENERALE: Autoexaminarea sânilor este recomandată să se facă în primele 5 zile după terminarea sângerării menstruale. În cazul femeilor care nu mai au ciclu (la menopauză, în sarcină sau în cursul lactației după naștere), palparea se face în aceeași zi a fiecărei luni. Această evaluare se face cu bustul gol, cu mâinile încălzite. Multe femei preferă sa-și facă această evaluare la duș, pielea umedă favorizând palparea. Autoexaminarea sânilor se face prin inspecția și palparea bilaterală a sânului, mamelonului și axilei (zona de sub braț) unde se găsesc o parte din glanda mamară și ganglionii limfatici care pot fi afectați în bolile sânului. Metoda trebuie aplicată de obicei femeilor începând cu vârsta de 18 ani, pe parcursul întregii vieți. Rolul acestei examinări este ca femeia să se obișnuiască cu forma și structura propriilor sâni. Repetată în fiecare lună, această examinare va deveni rutină, pacienta își va cunoaște foarte bine structura sânului și va identifica rapid orice modificare. De multe ori această autoexaminare este însoțită de anxietate, pentru că femeile simt ceva la nivelul sânului, dar nu înțeleg ce simt și cât de important este. Trebuie cunoscute semnele de alarmă – acele modificări care au semnificație și care trebuie să determine pacienta să se prezinte la consult medical. Nu toate formațiunile descoperite la nivelul sânului sunt cancere. 80 % din tumefacțiile descoperite la nivelul sânului NU sunt cancere.
PASUL 1 – INSPECTIA SÂNILOR
Se face la bustul gol, în fata oglinzii, cu suficient de multă lumină, pentru a evita umbrele proiectate pe sâni. Se urmărește amănunțit aspectul sânilor în mai multe poziții: cu mâinile pe lângă corp, cu mâinile în șold, cu mâinile ridicate deasupra capului. Se vor efectua mișcări de rotire a trunchiului pentru a inspecta fiecare parte a sânului, bilateral.
Ce trebuie urmărit la inspecție? Forma și mărimea sânilor – daca s-au produs modificări, daca a apărut o asimetrie de volum sau formă, dacă au apărut tumefacții ce deformează relieful sânului, daca s-au modificat pliurile naturale ale sânului. Aspectul pielii sânilor – dacă este similar bilateral, daca au apărut modificări de culoare, de relief, zone cu aspect de coaja de portocală sau roșeață sau zone cu vene dilatate. Aspectul areolei mamare sau mamelonului – modificare de formă, de culoare, eroziuni sau ulcerații, retracție de mamelon sau scurgeri spontane de lichid prin mamelon.
Diagnosticul de suspiciune al cancerului mamar – șase semne clinice posibile: Secreții mamelonare, altele decât cele lactate (frecvent sanguinolente); Modificări de formă ale mamelonului/ înfundare; Modificări ale formei sânului; Modificări tegumentare ale sânului: edem în coajă de portocală, eritem; Modificări de temperatură: creșterea temperaturii la nivelul sânului (semne inflamatorii); Modificări de consistență la palpare: duritate, senzație de împietrire; Eczemă persistentă la nivelul areolei mamare: boala Paget a mamelonului.
PASUL 2 – PALPAREA SÂNILOR
Se face cu mâna dreaptă pentru sânul stâng și cu mâna stângă pentru sânul drept. Se folosesc degetele 2-3-4, pulpa degetelor și nu vârful degetelor, discret depărtate. Palparea se face inițial superficial (pentru țesuturile superficiale), apoi cu o presiune medie (pentru cele intermediare) și apoi mai ferm (pentru țesuturile profunde), exercitând o presiune a glandei mamare pe peretele toracic. Palparea trebuie să fie progresiv mai fermă pe măsură ce sunt examinate țesuturile mai profunde, dar în nici un caz nu trebuie să fie dureroasă. Se va examina fiecare centimetru de sân, fără a pierde contactul cu sânul (nu se ridica degetele, nu se „sar” porțiuni de sân). Mișcările de palpare trebuie să fie blânde și fără grabă.
Este recomandată examinarea sânilor stând in picioare, apoi culcat pe spate, cu mâna sub cap de partea sânului ce trebuie examinat. Palparea în aceste 2 poziții favorizează explorarea fiecărei porțiuni de glandă mamară, indiferent de profunzime.
Sunt recomandate 3 modalități de palpare, care pot fi aplicate pe rând, în același episod de examinare: Metoda circulară în care se palpează mamela circular concentric de la periferie spre mamelon; Metoda în serpentină (verticală) prin care glanda mamară este palpată prin mişcări verticale descendente alternând cu cele ascendente; Metoda radiară pe sectoare de cerc dinspre periferie spre mamelon. Atenție la semnale de alarmă: Tumefacție nou apărută; Durere la nivelul unor tumefacții mai vechi; Scurgere mamelonară apărută în cursul palpării.
PASUL 3 – PALPAREA/ EXAMINAREA AXILEI ȘI A MAMELONULUI BILATERAL
Aceste 2 zone (mamelonul – central, axila – lateral) necesita o atenție specială, pentru că: La nivelul axilei există țesut mamar unde se poate dezvolta o tumora; Axila este o zona relativ traumatizată prin proceduri cosmetice, iar leziunile apărute la acest nivel sunt deseori atribuite aplicării de deodorant sau metodelor de depilare; În cazuri rare, prima manifestare a unui cancer poate fi o tumefacție axilară prin invazia ganglionilor de la acest nivel, fără tumora mamară palpabilă (așa-numitul cancer mamar ocult); Nu de puține ori prima manifestare a unui cancer de sân poate fi o scurgere mamelonară sau o eroziune a mamelonului; Palparea axilei se face în aceeași manieră folosită la palparea sânului – degetele 2-3-4 grupate, cu mișcări blânde, explorând toate laturile axilei în căutarea unei tumefacții nou apărute; Palparea mamelonului se face cu mișcări delicate, exercitând o discretă presiune pe areola mamară, dar și pe mamelonul cuprins între degete, în încercarea de a obține o eventuală scurgere mamelonară.
Atenție la semnale de alarmă: Tumefacție nou apărută la nivel de axilă; Scurgere mamelonară; Modificări de mamelon (retracție, tumefacție, eroziune).
Odată încheiata această examinare, femeia își va găsi liniștea și starea de bine dată de un rezultat bun al examinării.
În diagnosticul afecțiunii (prin autoexaminare și examen clinic competent) s-au format o serie de semne, grupate în:
SEMNE DE ALARMĂ: Tumora mică în sân; Secreție mamelonară; Contur neregulat al sânului; Retracție mamelonară sau cutanată; Nodul axilar (în 0,5% din cazuri cancerul “pitic”).
SEMNE REVELATOARE: Asimetria mamară (recentă); Desen vascular (venos) accentuat unilateral; Capitonajul tegumentului supratumoral; Pierderea paralelismului pliurilor cutanate; Retracția mamelonară cu oblicizarea liniei bimamelonare spre partea bolnavă; Eczema atizarea mamelonului, rebelă la tratament; Scurgeri mamelonare; Noduli de permeație cutanați; Exulceratia tumorală; Edemul cutanat (semnul cojii de portocala).
SEMNE CLASICE DE MALIGNITATE (prezente in 60-65% din cazuri): Tumora dură, fermă; Contur neregulat și difuz, limite imprecise; Fixare la parenchimul glandei și la planurile profunde (mușchii pectoral); Aderența la tegument; Retracția mamelonară; Ganglioni palpabili, ficși; Edem al brațului.
DE RETINUT! Autoexaminarea sânilor este cea mai ieftină și cea mai rapidă metodă de depistare a afecțiunilor sânului. Durează doar câteva minute, dar poate aduce ani de sănătate și viață frumoasă.
Am scris acest articol pentru a sensibiliza societatea asupra problemei Cancerului mamar! Cea mai eficientă luptă cu cancerul este prevenirea acestei patologii și depistarea precoce. Depistarea precoce a cancerului mamar asigură un tratament eficient și durabil, o speranță de viață de lungă durată. Îmi doresc ca mesajul meu să fie o călăuză pentru fiecare, o îndrumare pentru realizare și implementare în viața cotidiană. Propun ca procesul de autoexaminare să fie o realizare necondiționată, efectuată de fiecare lunar în data de naștere ca o lege individuală. În cazuri suspecte să va adresați la medicul de familie, la medical specialist. Cancerul nu iartă tergiversarea!!!
Angela RUSNAC, medic-oncolog, IMSP Spitalul raional Soroca ”A. Prisacari”
