Apă în fântâni ori nu e deloc, ori e numai nitrați și amoniac

Populația raionului Soroca se confruntă cu o problemă majoră de acces la surse calitative de apă potabilă. Majoritatea sorocenilor locuiesc în sate și utilizează apa din fântânile de mină. În majoritatea lor însă, apa nu corespunde normelor sanitare. Medicii și ecologiștii sună alarma, iar autoritățile spun că încearcă să extindă rețelelor de apeduct, doar că proiectele necesită bani mulți.

 

Cu fântâni, dar fără apă

În comuna Șolcani, care include satele Cureșnița Nouă și Șolcani locuiesc aproximativ 1408 persoane conform recensământului din 2014. Multe dintre gospodării au câte una sau chiar două fântâni, însă asta nu înseamnă ca au și apă destulă. Pe timp de vară, nivelul apei scade esențial. Sătenii se trezesc cu noaptea în cap ca să scoată apă înaintea vecinilor sau cară cu de la izvorul aflat la câțiva kilometri. Dar nimeni nu se întreabă ce fel de apă beau acei oameni.

”Când am început să construim casa, în 2007, în fântâna de la poartă nu era apă. Am făcut, în ogradă, o ală fântână de 23 metri adâncime, dar are puțină apă. O ținem doar de băut și gătit”, ne-au spus Natalia și Vitalie Madonici din Cureșnița Nouă.  „Avem un izvor la marginea satului și toată lumea ia apă de acolo. Zilele trecute, când ne-am dus și noi, am scos numai mâl. Nu avem încotro, pentru că nu avem ce da la animale. Mergem la izvor odată în săptămână, dar de când am pornit lucrările de construcție mergem mai des. Uneori, cumpărăm și cu cisterna apă la construcție”, mai spun soții Madonici, în timp ce feciorul lor potrivește două butoaie de plastic în remorca tractorului, pentru a merge la izvor.

La Șolcani, peste traseul ce desparte cele două localități din aceeași comună, lucrurile sunt asemănătoare. La o poartă găsim parcată o motocicletă, iar în partea din spate are fixată o butelie de 30 de litri. Peste gardul aceleiași gospodării se vede o fântână. Gospodăria este a familiei Berzedean. Intrăm în vorbă cu stăpâna casei.  Lucia spune că sunt nevoiți să care apă tocmai de la 2 kilometri chiar dacă au fântână în curte.  Dimineața, poate scoate din fântână doar 1-2 găleți cu apă. Peste zi, nivelul apei scade.

”De băut, aducem de la izvor. Aici e puțină apă. Dacă scoatem o căldare-două dimineața… Înainte era apă multă și bună. Azi soțul mi-a adus apă de la izvor și am spălat rufe. Aducem pentru spălat și pentru animale. E grea situația cu apa în sat, e puțină apă în fântâni”, povestește femeia în timp ce scoate o căldare cu apă pentru a ne convinge. Culoarea gălbuie a apei nu o deranjează, femeia e mulțumită și de atât.

”Eu trec traseul și iau apă de la fântâna din drum, e rece și bună de băut, dar e puțină. Înainte era fântâna plină, acum dacă sunt 2 metri. Cu câțiva ani în urmă, toată mahalaua lua apă de acolo. Plouă puțin, ninsori – nu prea… Și nivelul apei scade. Cară oamenii de departe, de la izvor”, ne spune Anatolie Pârlog, pe care l-am zărit pe drum.

Potrivit sătenilor, la Șolcani, unii oameni cumpără apa cu cisterna și o toarnă în fântână ca să nu care zilnic cu găleata de la distanțe mari. O cisternă de 3-4 tone costă 500-600 lei. Autoritățile locale spun că încearcă să identifice soluții.

Potrivit lui Boris Rotaru, primarul comunei Șolcani, în viitorul apropiat comuna ar putea fi conectată la apeduct. Există și un proiect în acest sens, însă pandemia de COVID-19 a făcut ca proiectul să înainteze lent. Acum se pare că lucrurile revin la normal și, posibil, finanțările vor fi deblocate.

”Au fost făcute investigații în comună și s-a constatat că apa din 80% din fântâni nu corespunde cerințelor sanitare. Noi însă o bem de când eram mici. Avem proiectul care include Vanțina, Schineni, Băxani, Șolcani cu extindere de la Schineni spre Popeștii de Sus, Popeștii de Jos și Zgurița. Și fiindcă aici sunt mulți beneficiari și costul proiectului este mai mic, avem șanse să obținem finanțare. Costul proiectului era de 23 milioane lei, iar dacă recalculăm – acum ar fi de aproape 30 milioane. Ne vom ocupa de acest proiect împreună cu primarii comunelor Schineni, Slilvia Leșan, și îl depunem la Fondul Ecologic și ADR. Mizăm că vom obține finanțare”, ne-a spus primarul.

 

Avertismentele medicilor

Pe teritoriul raionului Soroca sunt peste 12 mii de fântâni de mină, potrivit Centrului de Sănătate Publică Soroca (CSP). Dintre acestea, peste 100 sunt fântâni publice. De amenajarea, îngrijirea și exploatarea lor sunt responsabile autoritățile publice locale (de cele din curți sunt responsabili proprietarii). În realitate însă, lucrurile arată dezolant. Multe fântâni nu sunt amenajate și întreținute corespunzător, iar apa din ele prezintă pericol, fapt dovedit prin investigații de laborator.

”CSP încheie contracte cu APL de evaluare a calității apei în instituțiilor de educație. Specialiștii fac investigațiile în fântânile publice conform unui calendar. Probele de apă sunt investigate în laboratorul CSP și, dacă nu corespund cerințelor, medicii elaborează prescripții sanitare pe care autoritățile sunt obligate să le îndeplinească. La expirarea termenului de execuție, medicii revin pentru a verifica dacă au fost înlăturate neconformitățile. Dacă abaterile nu au fost înlăturate, primăriile pot fi sancționate, iar consumul de apă este interzis din sursa ce nu corespunde cerințelor. Asemenea investigații se fac, în medie, de două ori pe an”, menționează Ion Coșman, șeful Secției protecția sănătății din cadrul CSP.

• În 2017, din cele peste 12 mii de fântâni din raionul Soroca au fost investigate (aleatoriu) 112. 52% dintre acestea nu corespundeau la nivelul de nitrați, 70% – la nivelul de flor, amoniac. În 40% dintre fântâni, indicii bacteriologici nu corespund normelor.
• În 2018, au fost investigate mai puține fântâni, însă rezultatele sunt la fel de proaste: 34% din fântânile verificate nu corespundeau indicatorilor fizico-chimici. 47% nu corespundeau la indicii bacteriologici.
• Cifre alarmante și în 2019: 60% din fântâni au apa necorespunzătoare la indicii fizico-chimici – nu corespund la nivelul de nitrați și 56% nu corespund la indicii bacteriologici.

În 2020, din cauza pandemiei de Coronavirus au fost investigate mai puține fântâni, dar și așa jumătate din fântânile investigate nu corespund la indicii fizico-chimici și aproximativ 30% la indicii bacteriologici.

În cazul indicatorilor bacteriologici, apa poate fi tratată și calitatea apei poate fim îmbunătățită. În cazul nitraților aproape că nu se poate face nimic, spun specialiștii CSP. Soluția ar fi înlăturarea sursei de poluare cu nitrați sau evitarea consumului de apă din sursa poluată. Fântânile arteziene sau apeductele centralizate sunt alternativa, spun specialiștii CSP, mai ales că în cazul sistemului centralizat verificarea calității apei și tratarea acesteia se face sistematic.

• Ion Coșman: Fiecare fântână publică trebuie să aibă autorizație sanitară de funcționare. Pentru a fi eliberată, fântânile publice trebuie să aibă o zonă de protecție sanitară amenajată – o fundație betonată de cel puțin 2×2 metri, colac, capac, căldare, acoperiș, conform Hotărârilor Guvernului nr. 1466 și nr. 934.

 

Apa din izvor este oare cea mai bună?

Se pare că vorba proverbului ”Cea mai bună băutură este apa din izvor” nu mai este actuală. Și pe teritoriul raionului Soroca sunt multe izvoare, însă ele se află într-o stare jalnică. Acestea nu sunt curățate și amenajate corespunzător, iar dacă sunt, atunci oamenii nu mențin ordinea în preajma izvoarelor. Puține izvoare au apă calitativă.

În municipiul Soroca a fost analizată apa în nouă izvoare. Apa corespunde indicatorilor fizico-chimici și bacteriologici, dar 90% dintre izvoare au un conținut înalt de săruri, susține Ion Coșman. Soluția este fierberea apei.  Potrivit CSP, la izvorul din preajma Podului lui Bechir apa conține multe săruri. La izvorul din preajma fostei Secții de boli infecțioase apa conține un nivel înalt e nitrați. Foarte poluată este apa și în izvorul din preajma fostei fabrici de bere din cauza râulețului Racovăț din vecinătate. Corespunde cerințelor apa din cele două izvoare din Parcul Paradis (Soroca Nouă) și la din izvorul din preajma vămii.

 

De ce sunt periculoși nitrații pentru organism?

Deși ne bucurăm de acces la apă, ar trebui să ne interesăm și de calitatea ei. Potrivit medicilor, nitrații sunt foarte periculoși: ”Nitrații intră în reacție cu hemoglobina și se face methemoglobinemia – apare anemia și numeroase maladii ale sistemului circulator și vascular”, susține Ion Coșman. ”În cazul microbilor patogeni, pot apărea boli ale tractului gastro-intestinal, boli diareice acute”, menționează medicul CSP.

 

Ecologiștii sună alarma!

Nu doar în raionul Soroca sunt poluate fântânile de mină. Investigațiile arată că cel puțin 80% din toate fântânile de mină din care oamenii iau apă și cred că este potabilă, sunt poluate, susține Valentina Jamba, președinta Mișcării Ecologiste din Soroca. 

”Majoritatea fântânilor au concentrație mare de nitrați, iar proveniența acestor substanțe nocive este fie WC-urile de curte din preajma fântânilor, fie gunoiul de grajd. Cei doi metri betonați în jurul fântânilor nu sunt suficienți. E o situație valabilă în toate satele noaste. De exemplu, în Vasilcău, testele CSP au arătat că apa este foarte poluată cu nitrați chiar și în preajma școlilor, inclusiv din sursele care alimentează instituțiile publice”.

În cazul concentrației mari de nitrați, care provine inclusiv de la depozitarea gunoiului de grajd în apropierea fântânilor, până nu este lichidată sursa, nu se poate face nimic, susține specialista. E vorba de mentalitate – una specifică țărilor ex-sovietice. La modul practic, fiecare gospodar poate schimba lucrurile individual.

”Fiecare cetățean ce are animale acasă trebuie să aibă o platformă betonată, cu bordură nu mai mică de 10 cm și să aibă o scurgere într-un puț izolat. Partea lichidă se evacuează sau se diluează și se utilizează la irigarea pășunilor, deoarece conține azotoase și acide. Pentru pășunat nu sunt probleme, dar în grădină nu se recomandă a fi utilizat. Partea solidă, pentru a deveni îngrășământ pentru legume și fructe trebuie făcut compost”,  explică Jamba. 

 

Soluția găsită în comuna Ocolina

 În comuna Ocolina, cu o populație de 1850 locuitori, oamenii aproape că au uitat ce înseamnă să scoți găleata goală din fântână. De câțiva ani, în cele două localități din comună – Țepilova și Ocolina a fost construit un apeduct care asigură populația cu apă de calitate și în volum suficient.

”În părțile noastre apă aproape că nu era, ori era puțină și necalitativă”, își amintește Tatiana Zgardan. „Cu ani în urmă, în fântâna noastră era multă apă, încât o puteai lua cu cana. În ultima vreme însă, aproape că nu mai scoteam nimic din fântână. Ne trezeam mai devreme și luam o găleată din fântâna noastră, apoi treceam drumul și luam de la vecini… Acum luăm numai de băut, iar pentru bucătărie și gospodărie – luăm de la robinet. Irigăm grădina, spălăm rufe… Și nu e foarte scump”.

”Am apă în ogradă, dar am conectat gospodăria și la apeduct”, ne-a spus Anatolii Vișnevîi. „Vara, în sat, secau toate fântânile și era problemă mare. Acum e mai ușor – ai deschis robinetul și curge apa. Prețul de 14 lei pentru un metru cub e acceptabil, deși noi avem trei copii și se adună cam mult”.

”Era problemă mare în sat. Noi am săpat două fântâni acasă și tot nu aveam apă. Am procurat cisterne de câte o tonă și aducem apă o dată la două săptămâni. Așa aveam apă, dar ne costa foarte scump. Ne-am bucurat mult când au construit apeductul în sat. Lumea a împrumutat bani doar ca să se conecteze”, ne-a spus Aliona Prohor din satul Ocolina.

Acest „lux” nu ni s-a dat ușor, recunoaște primarul satului Valentina Ceban. Astăzi autoritățile sunt liniștite că 98,5% din populație are acces la apă destulă și de calitate.

Valetina Ceban: ”În perioada 2011-2013, era foarte complicat. Pe timp de vară, practic 98% din fântânile satului Țepilova și 70% din fântânile satului Ocolina secau. Noroc de stația de pompare a apei de la Acva Nord, care se află în preajma satelor și întreprinderea ne permitea să luăm apă e acolo. Oamenii o duceau acasă cu ce puteau: cu găleți, bidoane, mașini etc. Cu ajutorul unui cetățean din sat, care are tractor, o dată în săptămână, mergeam prin sat și aprovizionam cu apă familiile cu bolnavi țintuiți la pat și vârstnicii. Dacă plecau la muncă în câmp, lăsau vasele la poartă și noi le umpleam cu apă din cisternă”.

Dar era o soluție temporară, așa că autoritățile locale au identificat o altă soluție, mai sigură și mai modernă – construcția unui apeduct. În 2012, Agenția de Dezvoltare Nord a lansat propuneri de proiecte și atunci primăriile Ocolina și Parcani au aplicat pentru finanțare cu un proiect tehnic ce exista deja, care cuprindea satele Țepilova, Ocolina și cele două localități ale comunei Parcani: Voloave și Parcani. Cele patru localități urmau să fie conectate de la același branșament pe traseul Soroca-Bălți, susține Valentina Ceban.

”Proiectul se numea Condiții de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare a cetățenilor din comunele Ocolina și Parcani. A fost acceptat, a fost introdus un document unic de program 2012-2015. Bugetul era de 13 milioane lei, finanțat din Fondul Regional de Dezvoltare. În 2014, nu a venit rândul acestui proiect pentru finanțare. Prima tranșă de finanțare a venit în 2015”.

Procesul a fost anevoios. Din cauza celebrului jaf bancar, proiectul a fost stopat exact când urma să aibă loc licitația pentru efectuarea lucrărilor. A fost reluat peste un an. Apeductul a fost construit timp de o lună și jumătate fiind finalizat la sfârșitul anului 2016. În primăvara anului următor, toate instituțiile sociale din comună și 98,5% din gospodării au fost conectate la apeduct. Serviciul de aprovizionare cu apă este gestionat de o întreprindere municipală, iar consumatorii achită pentru consumul de apă regulat, spun autoritățile locale.

Pentru că autoritățile raionale s-au gândit și la soarta altor sate, au fost elaborate proiecte tehnice de branșamente/magistrale, ne-a spus doamna Ceban. Iar în timpul implementării proiectului (2015) în comunele Ocolina și Parcani au fost operate modificări la proiect și la magistrala din Țepilova (diametrul țevii de  180 mm a fost modificată la 355 mm) și s-au creat condiții de asigurare cu apă potabilă pentru 15 sate din sudul raionului. Modificările au permis celor două primării, în 2017, să aplice la ADR pentru o nouă finanțare, ca proiect în derulare de aprovizionarea cu apă potabilă a 15 sate din raionul Soroca.

Valentina Ceban: ”Apa potabilă este sănătatea noastră și a generațiilor în creștere. Cu regret, natura ne pedepsește pentru atitudinea noastră față de ea și avem ceea ce avem. Practic, acum apa din 90% din fântânile comunei Ocolina nu este bună de băut. Cetățenii însă, o folosesc. Încurajez primarii să meargă înainte, să-și elaboreze proiectele tehnice, să calculeze bine ce doresc să construiască și să aplice pentru finanțări. Da, este complicat, trebuie să convingi autoritățile și investitorii străini, dar trebuie să rezolvi în primul rând această problemă, care, cred eu, ar trebui să fie problemă de importantă națională”.

• Centrul de Sănătate Publică: În raionul Soroca au apeducte comunale rurale localitățile: Nemereuca, Slobozia Cremene, Bădiceni, Schineni, Băxani (apeduct cu fântână arteziană); Sobari, Cremenciug, Oclanda (captaj din izvoare), însă calitatea acestora nu întotdeauna corespunde cerințelor sanitare.

• Localități conectate la apeduct centralizat (Acva-Nord): Egoreni, Rublenița, Zastânca, Hristici, Vanțina, Pârliți, Lugovoe, Regina Maria, Bulboci, Bulbocii-Noi, Parcani, Voloave, Ocolina, Țepilova.

 

Strategia raională de aprovizionare cu apă

Autoritățile raionale elaborează proiectul Strategiei Consiliului Raional pentru 2021-2025, care include și aprovizionarea cu apă potabilă a localităților rurale (peste 60 la număr). ”Probleme sunt în majoritatea localităților, dar mai acut se resimte pe segmentul Holoșnița, Rudi – ultima localitate a raionului, unde sunt probleme mari din cauza deficitului de apă”, menționează Boris Andoni, vicepreședintele raionului Soroca (responsabil de infrastructură).

”În ultimii ani au fost construite apeducte în cinci localități: Egoreni, Zastânca, Rublenița, Bulboci, Regina Maria. Avem apeduct la Parcani și avem ca obiectiv în timpul apropiat să construim un tronson de la Voloave spre localitățile Volovița, Tabăra de odihnă „La Dumbravă”, Alexandru cel Bun, Vasilcău, Racovăț, Slobozia Cremene, pe care dispunem de proiect. De asemenea, de la Parcani, spre localitățile Rădi-Cereșnovăț, Stoicani, Dubna, Soloneț, în prima etapă, cea mai realistă de realizat, deoarece prin intermediul ADR Nord am făcut investiții până în Parcani și el trebuie să fie continuat. (…) Avem proiecte pentru construcția de la Vanțina spre localitățile Schineni, Băxani, Șolcani – un alt tronson”.

Potrivit vicepreședintelui raionului, mai există proiecte de construcție a tronsoanelor și extinderea apeductului de la magistrala Acva Nord spre satele Vădeni, Dumbrăveni; de la Iorjnița spre localitățile Șeptelici, Bădiceni, Sobari, Dărcăuți, Mălcăuți, Visoca, Tătărăuca Nouă, Tătărăuca Veche, Niorcani, Rudi;  Următorul tronson unde planifică autoritățile construcția apeductelor este de la Acva Nord spre Căinarii Vechi și Vădeni. Un alt tronson ar urma să fie construit de la Slobozia Cremene spre satul Vărăncău.