Ecou la articolul ”Un sorocean judecat pentru că a dat foc hârtiei igienice folosite”
În țara noastră, cu regret, încă se mai atestă practica nocivă și periculoasă de a da foc deșeurilor. Probabil, nu se conștientizează că diminuarea unei probleme – cantitatea de deșeuri – amplifică și agravează altele, legate de sănătatea umană și mediul înconjurător.
De obicei, primăvara şi toamna gospodarii din localităţile Moldovei fac ordine în casă, curte şi grădină adunând obiecte vechi, deşeuri menajere, vegetale etc. şi după vechiul obicei le dau foc. Deşeurile supuse arderii sunt de obicei cartonul, plasticul, resturile menajere şi vegetale, material care poate fi reciclat sau transportat la depozitul pentru deşeuri. Deşeurile sunt arse în butoaie, gropi neacoperite sau pe sol. Emisiile provenite de la arderea gunoaielor sunt eliberate în atmosferă. Majoritatea persoanelor care dau foc deşeurilor nu realizează cât de dăunătoare este această practică pentru sănătatea lor şi a mediului înconjurător. Cercetările actuale denotă că arderea deşeurilor în gospodării este cu mult mai nocivă pentru sănătatea noastră decât s-a crezut până acum. Această practică poate mări riscul de boli de inimă, să agraveze afecţiunile respiratorii precum astmul, emfizemul şi să cauzeze eczeme, ameţeli şi dureri de cap. Arderea gunoaielor în curte generează cantităţi nocive de dioxine, un grup de substanţe chimice foarte toxice care se depun pe culturile de plante şi pe cursurile de apă, caz în care ele ajung în cele din urmă în alimentele pe care le consumăm şi ne afectează sănătatea.
Conform prevederilor art. 4 al Legii nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile, gestionarea deşeurilor se realizează prin metode şi procedee ce nu poluează mediul şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei, iar activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor nu trebuie să prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, floră şi faună; să producă poluare fonică sau miros neplăcut; să afecteze peisajele sau zonele protejate.
Pe lângă consecințele nefaste asupra sănătății și a mediului înconjurător, pentru ardere se aplică și amenzi usturătoare. Conform Codului Contravențional, nerespectarea modului stabilit de ardere a deșeurilor industriale, de construcție, a biodeșeurilor, a deșeurilor municipale și de altă natură se sancționează cu amendă de la 200 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (10 000 – 15 000 lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, cu amendă de la 600 la 800 de unități convenționale aplicată persoanei juridice (30 000 – 40 000 lei) cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Fiecare dintre noi poate contribui pentru un mediu mai curat prin adoptarea unor practici simple, dar cu impact mare. Până la urmă, noi, oamenii, suntem responsabili de producerea deșeurilor. Ce putem face pentru a reduce cantitatea de deșeuri?
- Cumpărați produse și bunuri locale, durabile, reparabile, recondiționate, compostabile și reciclabile. Dați prioritate produselor la vrac și ambalajelor reutilizabile.
- Refuzați produsele de plastic de unică folosință.
- Reduceți cantitatea de bunuri și produse pe care le cumpărați sau dețineți. Închiriați, donați, schimbați sau vindeți lucrurile funcționale de care nu mai aveți nevoie.
- Reparați și reutilizați produsele și bunurile.
- Separați și compostați resturile alimentare.
- Sortați pe categorii (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă) ambalajele pe care nu le puteți evita și produsele care nu pot fi reparate și refolosite. Acestea sunt resurse valoroase pentru industria reciclării.
În loc să recurgem la eliminarea deșeurilor menajere prin ardere, există alternative mai sustenabile: frunzele căzute reprezintă o sursă bogată de îngrășăminte naturale pentru grădină, dacă acestea sunt compostate; colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor menajere poate reduce semnificativ impactul asupra mediului și poate contribui la conservarea resurselor. Arderea frunzelor toamna și a deșeurilor menajere poate părea o soluție comodă, însă consecințele asupra mediului și sănătății umane sunt grave. Într-o lume în care protejarea mediului înconjurător și a sănătății umane devine tot mai importantă, schimbarea obiceiurilor noastre cotidiene poate avea un impact semnificativ și pozitiv asupra viitorului nostru și al generațiilor următoare.
Valentina Rusu, șefa Inspecției pentru Protecția Mediului Soroca
