Municipiul Soroca se confruntă un paradox economic. Pe de o parte, municipiul se remarcă printr-o bază industrială profundă – o raritate pentru majoritatea localităților din țară. Pe de altă parte, înregistrează cea mai mică cifră de afaceri per locuitor și a doua cea mai scăzută productivitate a muncii per salariat, după municipiul Cahul, transmite radiomoldova.md
Potrivit unei analize a companiei de consultanță „Europolis”, în 2024, sectorul industrial din Soroca genera 38% din cifra de afaceri a orașului și aproape 39% din locurile de muncă. Soroca se sprijină pe o economie structurată în jurul câtorva fabrici mari, moștenire a rolului său istoric de centru industrial al nordului.
Astfel, Soroca nu este un nod clasic de comerț și distribuție, ci un „oraș-fabrică” axat pe conserve, sucuri, lactate, confecții și materiale de construcție.
Agroindustria, coloana vertebrală a municipiului
Procesarea alimentară reprezintă motorul local: fabrica de conserve și sucuri „Alfa-Nistru” și „Fabrica de Brânzeturi din Soroca” generează împreună aproape 30% din totalul vânzărilor din municipiu.
Bilanțul plasează Soroca pe locul cinci în topul polilor regionali după numărul de angajați, dar pe ultimul loc după cifra de afaceri.
Deși are peste 5.000 de salariați, mai mulți decât Edineț și aproape la fel de mulți ca municipiul Comrat, municipiul a cumulat o cifră de afaceri de doar 2.72 de miliarde de lei.
„Contrastul dintre ocupare și cifra de afaceri este chiar diagnosticul: multă muncă, puțină valoare. Este imaginea unei economii de fabrică intensivă în muncă – opusul unei economii de comerț de mare rulaj, ca la Strășeni sau Comrat, unde puțini oameni mișcă cifre mari”, explică Ghenadie Ivașcenco, directorul executiv al „Europolis”.
Densitatea antreprenorială este la fel de modestă: se înregistrează 27 de firme la 1.000 de locuitori, o cifră de afaceri de doar 129.000 de lei per locuitor și o productivitate a muncii de 543.000 de lei per salariat.
Creștere financiară, dar mai puține locuri de muncă
Evoluția din ultimii cinci ani arată o economie industrială care s-a consolidat valoric, dar a pierdut din forța de muncă. Cifra de afaceri nominală a crescut cu 31%, profitul s-a majorat cu 55%, iar investițiile aproape s-au dublat. Totuși, peste 1.000 de locuri de muncă au dispărut.
Numărul agenților economici din Soroca a urcat de la 499 la 573 (+15%). Firmele noi apărute după 2019 sunt în mare parte micro-întreprinderi din servicii și comerț, care aduc o contribuție redusă la cifra de afaceri totală.
Profitabilitatea rămâne fragilă și puternic dependentă de un singur jucător – Fabrica de conserve „Alfa-Nistru” (+72.8 milioane de lei), în timp ce 47% dintre întreprinderi au încheiat anul 2024 pe pierderi: brânzeturi, confecții, cariera de granit.
Printre cauzele identificate în raport se numără și controlul excesiv din partea administrației publice locale, expertul recomandând reducerea costurilor pentru infrastructură, utilități și terenuri.
„Soroca are industrie, dar în mare parte veche, cu salarii mici și cu valoare adăugată foarte mică, productivitatea muncii reprezintă doar circa jumătate din media națională. Soluția nu este una simplă: trecerea de la lohn la produse proprii, de la procesare de volum la mărci și tehnologii, iar sub-zona ZEL Soroca trebuie utilizată pentru atragerea unei noi generații de investitori și a unor locuri de muncă mai productive și mai bine plătite”, a concluzionat Ghenadie Ivașcenco.
Potrivit datelor statistice, municipiul Soroca are peste 21.1 mii de locuitori și se clasează pe locul 10 în topul celor mai populate localități din Republica Moldova.
