În ultimii ani în Soroca, la fel ca și în alte orașe mici din Republica Moldova, își fac loc tot mai multe rețele de magazine mari – Fourchette, Linella, Local și Cip, axate în special pe produse alimentare, dar care au și secții cu alte mărfuri. Și dacă pentru cumpărători acestea aduc oferte atractive și comoditate, pentru unele alimentare locale mai mici sau mai mari, sfârșitul unei munci de-o viață. Sunt însă și magazine mici, care au trecut prin diverse crize în ultimii zeci de ani și nu se dau bătute nici acum.
În partea din deal a orașului s-a deschis un Local și un Cip, ultimul face parte din compania „MOLDRETAIL GROUP”, căruia îi aparține și Linella. Pe strada Vasile Stroescu din Soroca, cafeneaua Legenda, care era un reper local bine cunoscut, dar și un magazin alimentar din preajmă, au fost demolate pentru a face loc unui super-market ce se va construi curând.
Unii agenți economici în preajma cărora s-a deschis un lanț de retail, au avut de ales, fie continuă să lucreze cu un profit și mai mic ori se închid. Alții și-au transformat afacerea. De exemplu Prima, un magazin apreciat de ani buni în sectorul Soroca Nouă al municipiului, s-a închis după deschiderea în preajmă a unui Local, iar astăzi clădirea găzduiește o unitate de comerț cu profil de gospodărie, cu produse pentru casă și întreținere. În preajmă se află Doina alt magazin care încearcă să facă față concurenței supermarketului.
Reducerile mari de la producători doar pentru rețelele comerciale, cardurile de fidelitate și promoțiile magazinelor de retail, nu pot fi egalate de magazinele alimentare mai mici, multe din ele afaceri de familie. În schimb niciun hipermarket nu poate înlocui spiritul magazinului de cartier, care pe lângă comerț, rămâne un loc important de interacțiune socială, iar vânzătoarele își cunosc mulți dintre cumpărători pe nume.
Apropo, de pâine. În lanțurile mari de retail deschise la Soroca, nu putem procura pâine de la brutăriile din oraș. Și nici alte produse alimentare locale, cu excepția unora, parte a brandurilor mari. Fenomenul expansiunii rețelelor de retail nu este unul nou și nici local, iar când peisajul comercial al micilor orașe seamănă tot mai mult cu al capitalei, echilibrul comerțului tradițional cedează în fața celui modern.
Sorocenii s-au obișnuit rapid cu supermarketurile, dar unii nu renunță să treacă pragul magazinelor aflate la doi pași de casă. Acum câțiva ani, până la expansiunea magazinelor de retail, la Soroca au început a se deschide mici magazine axate în special pe fructe și legume, care între timp și-au diversificat marfa. Unele dintre aceste buticuri, aflate în preajma supermarketurilor, rămân populare și astăzi.
Cum ar putea fi susținute magazinele de cartier, rămâne încă a fi o întrebare retorică. Mai mulți proprietari ai magazinelor locale au refuzat să vorbească în fața camerei despre această problemă, pe motiv că nu cred că vocea lor va fi auzită, iar situația s-ar schimba cumva.
Balanța fiscală înclină în favoarea marilor rețele, care aduc mai mulți bani la buget. Dar fiecare supermarket deschis înseamnă închiderea altor afaceri mici, cu locuri de muncă pierdute și o formă de „colonizare comercială” a căror efecte apar cu timpul.
Extinderea retailul-ui modern nu este totuși o ilegalitate ci un element indispensabil al globalizării. Lupta cu supermarketurile nu este o soluție, iar rezolvarea problemei ar fi în păstrarea echilibrului, ca magazinele de retail să nu distrugă complet comerțul local. Și totuși ce s-ar putea face concret pentru a sprijini magazinele mici de cartier?
Fără a inventa bicicleta, dacă am privi ce se face în alte orașe înfrățite sau țări europene pentru a proteja agenții economici locali, atunci ar putea fi analizate astfel de acțiuni precum reducerea de taxe și impozite pentru microîntreprinderile locale, atragerea de granturi sau credite avantajoase pentru modernizare și digitalizare, iar supermarketurile pot fi mai întâi încurajate de autoritățile locale sau obligate prin lege să includă un procent minim de produse locale pe rafturi. Cât privește brand-ul local „Produs de Soroca”, în loc să se limiteze la un festival în care șefii sunt mai importanți decât producătorii, ar putea fi un model de promovare comună a produselor noastre. Stabilirea de către noul Guvern a unor reguli de concurență echitabile, astfel încât marile lanțuri să nu beneficieze exclusiv de reduceri de la producători și reglementarea urbanistică prin limitarea numărului de supermarketuri în sectoarele municipiului ar fi o temă de dezbatere pentru autoritățile de toate nivelurile. Poate anume așa angajatorii și angajații magazinelor locale, alegători și ei, să simtă că nu sunt lăsați singuri în jungla comerțului modern.
