Comisia Electorală Centrală a înregistrat 21 de concurenți electorali, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, electoratul va avea o misiune pe cât de importantă, pe atât de responsabilă or, pentru a alege corect este nevoie de cât mai multe informații despre candidații la un loc în legislativ. În acest context, colegii de la anticorupție.md au făcut un lucru mare creionând PROFILUL ELECTORAL al concurenților, pe care vi le propunem și atenției Dumneavoastră. (Redacția Observatorul de Nord)
***
Intrat în politică pe valul luptei antioligarhice, anticorupție și al nevoii de resetare a justiției, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a guvernat patru ani țara, merge în scrutinul din 28 septembrie cu un nou obiectiv – semnarea Acordului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. După plecările cu scântei ale unor fruntași, formațiunea se avântă în alegeri și cu oameni noi, care nu neapărat fac parte din peisajul politic. Lista de potențiali deputați înglobează practic toată conducerea țării, iar imaginea președintei Maia Sandu, care se bucură de un grad sporit de încredere din partea populației, este asociată cu PAS și folosită din plin pentru a promova acțiunile formațiunii. Pe fundalul protestelor tot mai frecvente ale opoziției și acuzațiilor că „au eșuat cu reforma justiției, consolidarea economiei și lupta anticorupție”, PAS declară că mai are nevoie de patru ani ca să scoată definitiv Republica Moldova de sub influența Rusiei, să asigure condiții mai bune pentru echitatea socială și să aducă, de facto, Republica Moldova în familia europeană.
PAS: sânge nou și șapte membri ai Guvernului
Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a desemnat 104 candidați la funcția de deputat în Parlament. În lista prezentată la Comisia Electorală se regăsesc 62 de bărbați și 42 de femei, ceea ce respectă cota de reprezentativitate în bază de gen. 37 de deputați actuali și șapte membri ai Guvernului, printe care și premierul Dorin Recean, râvnesc la fotoliul de deputat. Acestora li s-au alăturat 55 de persoane pentru care participarea la alegeri pe listele PAS este o premieră. Din totalul candidaților, 84 sunt membri PAS.
Cap de listă este președintele formațiunii, Igor Grosu, unul dintre fondatorii PAS. Politicianul a declarat că obiecivul principal al viitorilor deputați vizează integrarea europeană. Partidul, care a guvernat Republica Moldova timp de patru ani, își propune să obțină în următorii trei ani statutul de membru al UE pentru Republica Moldova.
„Am onoarea să am în spatele meu cei mai buni, cei mai devotați, cei mai patrioți oameni, cei care au reușit și s-au afirmat în domeniile lor – cultură, sănătate, sport, sectorul privat, mediul academic. Personalități care înțeleg gravitatea momentului și cât este de importantă sarcina care ne revine. Predecesorii noștri, părinții noștri, cei care au stat la începuturile renașterii naționale, acum ne privesc, sunt alături de noi și le transmit un singur mesaj – dacă ei au fost generația renașterii naționale, noi avem sarcina și obligația să fim generația integrării europene. Mulțumesc acestor oameni că au decis să pună umărul pentru a menține Moldova pe calea cea dreaptă. Ne-am unit pentru că lucrurile care ne unesc sunt mai puternice decât cele care ne deosebesc. Oameni din sănătate, educație, sport, cultură, afaceri, agricultură, din serviciul public, oameni din diplomație, din administrația publică locală, moldoveni din diasporă – ne-am unit cu tot ce avem mai bun în noi pentru ca Moldova să câștige!”, a declarat Grosu, după ce a prezentat Lista candidaților la funcția de deputat.
Marii absenți din lista PAS
Timp de patru ani, PAS și-a luat la revedere de la trei membri-fruntași. Este vorba despre vicepreședintele formațiunii, Andrei Spînu, care și-a dat demisia și a pus biletul de partid pe masă după alegerile prezidențiale. La rândul său, deputata Olesea Stamate, care a intrat în alegerile din 28 septembrie în calitate de independent, a fost exlusă din partid, în urma scandalului legat de Legea Amnistiei. Din partid a fost exlusă și deputata Victoria Cazacu. Decizia a fost luată de Biroul Permanent Național al Partidului Acțiune și Solidaritate. Decizia are la bază faptul că fiica acesteia este vizată în dosarul vameșilor de la Aeroportul Internațional Chișinău investigați pentru mită în cadrul căruia au fost reținuți trei inspectori vamali și alți patru sunt cercetați în libertate pentru luare de mită.
Și 25 din cei 63 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care s-au ales cu fotolii în urma scrutinului din 2021, nu mai figurează pe lista formațiunii pentru alegerile din acest an. Între ei, și membri vocali ai formațiunii, așa cum ar fi Oazu Nantoi, Vasile Șoimaru și Petru Frunze, care au declarat ulterior că decizia le aparține, dar susțin în continuare PAS. În afara listei s-au pomenit și alți deputați, care s-au remarcat la anumite etape – Ina Coșeru, Oleg Botnaru, Viorel Barda, Evghenia Cojocari, Mariana Cușnir, Alina Dandara, Vitali Gavrouc, Valentina Ghețu, Vitalie Jacot, Mihai Leahu, Valentina Manic, Boris Marcoci, Marcela Nistor, Ion Șpac, Maria Pancu, Nicolae Plămădeală, Ion Poia, Boris Popa, Ana Racu, Ana Speianu și Victor Spînu.
Plecările s-au produs, în principal, în tăcere. Dar au existat și nemulțumiți. Este vorba despre Iulia Dascălu, care a reacționat mai critic la absența sa din listă.
Dascălu s-a arătat nemulțumită de faptul că nu se regăsește în lista formațiunii și că s-a simțit ca „un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon”. Precizările au fost făcute într-un mesaj video publicat pe pagina sa de socializare.
„(…) Cum se întâmplă la noi, la moldoveni, sau poate în echipe, absolut nimeni, nici conducerea partidului, nici cei care mi-au fost colegi de fracțiune, n-au spus cel puțin un mulțumesc pentru munca prestată. (…) Toată lumea a început să comunice între ea doar cei care se regăsesc în listă. (…) M-am simțit fix ca un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon. (…) Este dureros când tu dedai tot și, în schimb, primești nimic. Dar chiar le-aș socoti șuturi în fund”, a spus Dascălu.
Ulterior însă, aceasta a șters mesajul de pe Facebook și a mai înmuiat tonalitatea. declarând că „furtuna a trecut” și „va lua totul de la capăt”.
Candidați apolitici
În schimb, în lista potențialilor deputați au fost incluse mai multe personalități cunoscute din domeniul literaturii, artei, educației, sportului sau cel social. Printre aceștia: dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul și scriitorul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Ludmila Adamciuc, sportiva Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche. PAS pune miza și pe rectori ai instituțiilor de învățământ.
Numirea acestora a provocat discuții, după ce președintele PAS, Igor Grosu, a declarat că „nu toți trebuie să știe să scrie legi”. Opoziția a folosit formularea pentru a critica PAS
că „ar reveni la tacticile statului capturat, atunci când persoane publice și imaginea lor erau folosite în interes de partid”. Grosu a explicat ulterior plus-valoarea pe care ar aduce-o deputații non-politici.
„Avem o preconcepție în societate, că toți care ajung în Parlament trebuie să știe a scrie legi. Iată asta este o abordare greșită. Legile și proiectele trebuie să fie emanația executivului, pentru că acolo este memoria instituțională, acolo este birocrația în sensul bun al cuvântului. Anastasia, evident că vorbim de domeniul sportului. Noi am avut și vom avea inițiative dedicate sportului, promovării sportului dezvoltării infrastructurii sportive. Dl. Botgros – trebuie să vedem cum facem ca această activitate artistică să fie una generatoare de venit, cum promovăm talentele, cum le motivăm. Asta trebuie să facă deputații în Parlament, nu să stea zi și noapte să scrie legi. Noi nu substituim executivul. Sunt oameni care au în jurul lor o comunitate pe care trebuie să o reprezinte, oameni cu pondere în mediul sportiv, artistic, academic, etc. Aceasta este abordarea – să reprezinte așteptarea acestei comunități mari și să ajute la promovarea politicilor”, a comentat Igor Grosu, la Jurnal TV.
Cu toate explicațiile, dirijorului Nicolae Botgros i s-au imputat faptul că, în aceeași manieră, a susținut și fostul Partid Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc. 
Candidații „din afară” și animozitățile în jurul desemnării lor
Trei candidați din lista PAS reprezintă alte formațiuni politice. Doi dintre aceștia – președintele Platforma DA, Dinu Plângău, și reprezentanta aceluiași partid, Stela Macari.
Igor Grosu a declarat că propunerea a venit din partea alegătorilor, dar și din necesitatea de a consolida forțele europene, având în vedere miza alegerilor curente – rămânerea Republicii Moldova pe axa UE.
„Noi am avut o experiență a blocului care n-a fost una simplă și ușoară. Colegii și-au amintit de acele experiențe. Dar i-am convins că supărările noastre mai puțin contează acum. Trebuie să le depășim. Am primit susținerea în cadrul fracțiunii și a Biroului Politic Național pentru a încerca să coalizăm o parte din forțele proeuropene. Acum mingea e pe terenul Platformei DA”, a spus Grosu.
Dinu Plângău a acceptat propunerea celor de la PAS,menționând că o face de „dragul integrării europene”. Politicianul a răspuns și criticilor care i-au imputat că prezența sa pe lista PAS ar fi începutul sfârșitului pentru Platforma DA. Plângău a comentat și opinia că locul 42 în lista PAS nu i-ar asigura un loc în Parlament.
„Se coalizează oligarhii pentru a interveni în aceste alegeri și este imperios necesar să se găsească maturitatea politică necesară și la forțele de dreapta. Cred că toată lumea și toți colegii mei, atât din Platforma DA, din PAS, alte partide politice cunosc poziția mea și tentativele de a încerca să conving toată lumea că este timpul să ne unim”, a menționat Plîngău.
La cei doi membri Platforma DA din lista PAS se alătură și Maria Acbaș, o femeie de afaceri prosperă din UTA Găgăuzia, care la alegerile precedente s-a regăsit pe lista Congresului Civic, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Ultimul face parte din Blocul Alternativa, alături de primarul de Chișinău, Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Desemnarea acesteia a stârnit un val de critici. Majoritatea au pornit de la un comentariu al lui Tkaciuk, care și-a exprimat încrederea că Acbaș va reveni în partidul de la care și-a început cariera politică.
Tkaciuk s-a arătat convins, în reacția sa de după anunțul PAS, că „într-un moment critic pentru partidul de guvernare”, Acbaș va reveni „fără ezitare” la valorile formațiunii pe care a reprezentat-o anterior – Congresul Civic, care face parte în prezent, alături de alte trei partide, din Blocul „Alternativa”, formațiune cu șanse de a intra în viitorul Parlament.
„Deși Maria Acbaș a părăsit oficial Congresul Civic în aprilie 2023 și o susține public pe Maia Sandu, nimeni nu se îndoiește că, într-un moment critic sau de criză pentru PAS, în calitate de deputat în Parlament, ea va alege fără ezitare partea corectă a istoriei și va reveni la valorile statutare și programatice ale Congresului Civic”, a scris Tkaciuk pe rețelele de socializare.
În campania prezidențială din 2024, Acbaş a sprijinit-o pe Maia Sandu. La lansarea în campanie, antreprenoarea din regiunea găgăuză a susținut un discurs, în care i-a mulțumit Maiei Sandu pentru pace și că „fiecare mamă este recunoscătoare faptul că fiul ei este acasă, nu pe câmpul de luptă”.
Fostă profesoară, Acbaș a intrat în afaceri în 2004, relansând o fostă fabrică de procesare a laptelui. Din afacere, Acbaş a avut venituri anuale de peste 14 milioane de lei, conform Declarației de avere pentru anul 2024.
Antreprenoarea este cea mai bogată pretendentă la un loc în Parlament din lista PAS. Aceasta deține terenuri agricole, dar și alte bunuri imobile și imbobile, inclusiv un autoturism Lexus RX350, cumpărat în anul 2023.
Locomotiva PAS: rol și interese
Garnitura liderilor PAS a suportat schimbări esențiale. În primii 10 pe listă nu se mai regăsesc fosta premiră Natalia Gavriliță, actualmente membră a Consiliului de supraveghere la Banca Națională, Sergiu Litvinenco, care a devenit recent judecător la Curtea Constituțională, fostul vicepremier și vicepreședinte al formațiunii, Andrei Spînu, dar și deputatul Lilian Carp, care se regăsește pe poziția a 15-a în listă. În primii zece au rămas Igor Grosu, Mihai Popșor, Vladimir Bolea, Doina Gherman, Veronica Grosu și Liliana Nicolaescu-Onofrei. Apar și doi foști miniștri numiți de PAS, Marcel Spatari și Nicu Popescu.
Igor Grosu este liderul PAS și speaker al Parlamentului în legislatura anterioară. Până a intra în politică Grosu, a deținut funcții de conducere în mai multe organizații neguvernamentale, inclusiv Asociația Pro-Democrație,
Centrul național de asistență și informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Amnesty International Moldova, Centrul de analiză și evaluare a reformelor. În mai–decembrie 2003, a fost coordonator de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Ulterior, în perioada decembrie 2003–iunie 2004, a fost manager de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei.
În 2004–2008 a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În august–septembrie 2008 a fost șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare, Departamentul pentru Analiza Politică al Cancelariei de Stat, PNUD. În 2009–2012, a fost expert principal în cadrul Cancelariei de Stat.
În august 2012, a fost numit viceministru al Educației, exercitând această funcție în perioada mandatului de ministru al Maiei Sandu la același minister.
În august 2015, Grosu a fost angajat în calitate de consilier principal de stat în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale al prim-ministrului Valeriu Streleț. În această funcție s-a menținut câteva luni, fiind demis de premierul interimar Gheorghe Brega. După plecarea de la Guvern, a urmat-o pe Maia Sandu în proiectul politic Partidul Acțiune și Solidaritate.
În 2016, el a fost ales secretar general al formațiunii, deținând această funcție până la alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova (noiembrie 2020). După instalarea Maiei Sandu în funcția de șefă a statului, Igor Grosu a devenit lider al acestei formațiuni politice.
La 3 decembrie 2020, s-a implicat în altercațiile dintre deputații PAS și Socialiști, în timpul cărora au fost deteriorate două microfoane de la tribuna centrală a Legislativului. Atunci șefa Legislativului, Zinaida Greceanîi, a solicitat să fie inițiată o procedură de identificare a persoanei care se face vinovată de defectarea microfoanelor. Igor Grosu a recunoscut ulterior, în studioul emisiunii „Puterea a Patra”, că a plătit, împreună cu deputata Veronica Roșca, prejudiciile calculate.
„Bine, nu e vorba de sancțiuni. S-au calculat care au fost daunele. Am achitat și eu, și doamna Roșca, și alți colegi care au considerat că trebuie să contribuie. Dacă nu greșesc, 15.300, 15.400 și ceva de lei. Am achitat până la ultimul bănuț”, a spus Grosu.
În martie 2021 a fost desemnat de președinta Maia Sandu drept candidat la funcția de prim-ministru, în încercarea de a epuiza procedura de alegere a primului-ministru pentru a dizolva Parlamentul și a demara alegeri parlamentare anticipate. Numirea lui Igor Grosu să formeze echipa guvernamentală a fost a treia încercare, după ce altele două, cu Natalia Gavriliță, au eșuat, dar și după ce Mariana Durleșteanu, nominalizată de alianța PSRM – Pentru Moldova la funcția de premier, a decis să își retragă candidatura. Ea și-a motivat decizia prin faptul că „nu își poate permite ca numele și reputația să îi fie folosite pentru reglări de conturi între clanurile politice”.
Deputații socialiști au cerut Curții Constituționale suspendarea decretului privind desemnarea președintelui interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în funcția de premier, dar înalta instanță a calofocat decretul șefei statului drept constituțional.
În cadrul procedurii de vot din 25 martie 2021 deputații socialiști și cei ai Partidului Șor au refuzat să participe la ședința legislativului pentru acordarea votului de încredere echipei premierului desemnat Igor Grosu, iar PSRM, Partidul Șor și „Pentru Moldova” au boicotat ședința. Din cauza lipsei de cvorum, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi a considerat subiectul „epuizat”. Deputații socialiști au calificat atât consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier drept mimate. Președinta Maia Sandu și liderul fracțiunii PAS Igor Grosu nu au ascuns că urmăresc dizolvarea Parlamentului pe motiv că există o majoritatea, numită „toxică” și coruptă, cu care nu se poate de lucrat.
Limbaj licențios în Parlament și relațiile speciale cu presa
În legislatura 2021-2025, în calitate de speaker, Grosu s-a evidențiat prin comentariile caustice la adresa opoziției, dar și prin înjurăturile care au fost auzite din cauza microfonului deschis. În 2021, acesta a înjurat în limba rusă – „Oi, b…”, ca reacție la discursul deputatului fostului partid Șor, Denis Ulanov. Ultimul s-a arătat nemulțumit de faptul că majoritatea parlamentară nu a acceptat candidatura lui Iulian Bălan, avocatul lui Ilan Șor, pentru funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale.
Grosu nu a fost prea tacticos nici cu presa, având reacții necontrolate la întrebările jurnaliștilor. După, speakerul și-a explicat întotdeauna pornirile și a recunoscut că, uneori, a exagerat.
Reacția acestuia în adresa unei jurnaliste TV8 a stârnit un val de critici. Reprezentanți ai societății civile, jurnaliști și personalități publice au catalogat comportamentul policianului ca fiind unul „obraznic” și „inadmisibil”. Mai exact, jurnalistia a întrebat despre trecutul politic al candidatei PAS Maria Acbaș, care se regăsește în lista PAS, dar în 2021 a fost asociată cu formațiunea pro-rusă Congresul Civic. Grosu a evitat un răspuns direct, dar a atacat jurnalista, numind-o „simpatizantă a unei conserve rusești”.
Reportera i-a cerut să nu mai facă astfel de afirmații la adresa presei: „Vă rog ca astfel de declarații să nu mai fie făcute la adresa jurnaliștilor care vă adresează întrebări.”
După incident, Grosu a postat cu un mesaj public de scuze, pe pagina sa de socialzare.
„Îmi cer scuze pentru ieșirea de azi la întrebarea jurnalistei Natalia Ghețu, înainte de ședința Parlamentului. Eu am respectat, respect și apreciez munca jurnaliștilor corecți, tocmai de aceea îmi cer scuze. Incidentul de azi nu mă reprezintă și îmi pare rău”, a scris Igor Grosu.
Grosu a obținut din funcția pe care a deținut-o în Parlament un salariu mai mic decât soția sa, în 2024. Din declarația de avere și interese personale mai reiese că șeful Legislativului nu a făcut achiziții noi în anul care a trecut, iar aproape toate bunurile sunt trecute pe numele soției sale, Inga. Mai exact, liderul PAS a ridicat de la Parlament un salariu de bază de peste 244 mii lei. La acesta se adaugă plăți compensatorii de 31 mii lei.
Peste 317 mii de lei a câștigat soția sa, Inga. Este vorba despre un salariu de peste 226 de mii de lei de la Centrul Republican de Asistenta Psihopedagogică, restul banilor provenind din prestarea serviciilor de instruire.
Speakerul Grosu a încasat anul precedent peste 101 mii de lei, în calitate de diurne.Totodată, familia Grosu și-a rotunjit veniturile și din închirierea unui apartament, tranzacție din care au obținut 2400 de euro. În bugetul familiei a ajuns și alocația pentru copii, în sumă totală de aproximativ 6000 RON.
Președintele Parlamentului declară două terenuri intravilane și șase agricole, pe care familia le deține din anii precedenți. Nici la capitolul imobile și mobile nu există modificări. În garajul familiei este același autoturism VOLKSWAGEN TOURAN, dobândit în anul 2017.
Aproape toate bunurile familiei sunt trecute pe numele soției. Ultima a fost numită, la sfârșitul anului 2024, învingătoare a concursului organizat de Ministerul Educației și Cercetării, pentru ocuparea funcției publice vacante de consultant principal, Direcția management în învățământul general din cadrul Direcției generale politici în învățământul general.
Premierul Dorin Recean este al doilea în lista pentru alegeri. Acesta a revenit după o pauză de 8 ani în politică. Se întâmpla în februarie 2022, atunci când a fost desemnat de Maia Sandu consilier prezidențial pe probleme de
securitate și secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.
Revenirea sa a reprezentat motiv pentru discuții despre planurile Maiei Sandu legate de numele său. Mai mulți actori au opinat că acestuia îi este pregătită o funcție mai mare, iar cea de consilier e doar o pistă. Zvonurile s-au adeverit. Peste un an, Recean este numit prim-ministru al Republicii Moldova, în locul Nataliei Gavrilița.
Dorin Recean a fost timp de doi ani ministru de Interne, între 2012 și 2014, în guvernul condus de Vlad Filat, iar după căderea guvernului Filat, în mai 2013, și-a păstrat funcția în noul guvern condus de Iurie Leancă.
În timpul mandatului, a fost făcută publică o conversație telefonică a lui Recean cu Nicolae Vicol, fostul șef al Serviciului Fiscal de Stat. Recean îi dădea indicații șefului FISC. La un moment, acesta îi spune: „dă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete”. Recean a recunoscut că acest fragment face parte dintr-o discuție mai amplă și l-a acuzat pe Vlad Plahotniuc că ar fi comandat înregistrarea. El s-a apărat, afirmând că încerca să oprească un abuz.
În perioada mandatului său de ministru, Comisia Națională de Integritate (CNI), predecesoarea Autorității Naționale de Integritate, s-a sesizat din oficiu după publicarea unui articol de către Rise Moldova, care a semnalat o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății admise de ministrul Dorin Recean.
Dorin Recean nu indicase în declarația de venituri și proprietate o cotă parte în societatea comercială Progestact SRL și calitatea sa de administrator la întreprinderea Vistedor SRL, care avea drept activități principale comerţul cu amănuntul prin corespondență şi activităţi de consultare pentru afaceri şi management.
În cadrul Progestact SRL, el deținea o cotă de participare de 2,7%, avându-i ca asociați pe Iurie Muntean, fost deputat comunist; Emil Guţu, fost vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, Vitalie Iurcu, fost director Moldtelecom SA, Liviu Gumovschi,fost director al unei instituții guvernamentale, și partener de afaceri al ex-ministrului Economiei, Valeriu Lazăr.
De partea cealaltă, Recean a explicat CNI că participația sa în Pragestact SRL nu a fost declarată pentru că cedase cota până la deținerea unei funcții publice, iar întreprinderea urma să fie lichidată de către administrator.
În cele din urmă, CNI a dispus clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății.
Ancheta penală
În anul 2015, Procuratura Generală a inițiat o anchetă penală pe numele lui Dorin Recean, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, în urma unei plângeri depusă de polițistul Ruslan Saachian, una din figurile importante din timpul evenimentelor din aprilie 2009, demis și reabilitat în instanță de mai multe ori. Dosarul a fost ulterior clasat.
Scandalul conturilor sparte de telegram
În noiembrie 2022 numele lui Dorin Recean a fost vizat în scandalul conturilor de Telegram, discuții private ale mai multor oficiali moldoveni fiind publicate pe un portal numit Moldova-leaksite. În mesajele făcute publice apar anumite situaţii de corupţie şi protecţionism, inclusiv că ar fi fost fraudat concursul pentru desemnarea şefului la Procuratura Anticorupţie. Dorin Recean nu a comentat legat de veridicitatea convorbirilor scurse în mediul public, dar Președinția și reprezentanți ai PAS au spus că pretinsele discuții ar fi trucate.
Recean, atacuri verbale în lanț
Recean este criticat și în funcția de premier pentru limbajul mai direct. Într-o vizită la Orhei, premierul l-a apostrofat pe un pensionar, care s-a arătat nemulțumit de tarifele mari la gaz și energia electrică. În replică, Recean i-a spus că „dacă noi, ca societate, ne vom jelui și niorlăi permanent, nu o să rezolvăm nimic”.
Nu au scăpat de comentariile premierului nici unii reprezentanți ai justiției. În ianuarie 2024, Recean a criticat repetat deciziile pronunțate de unii judecători.
„Avem judecătoarea Angela Catană, care a dispus că Banca Națională a Moldovei este civilmente responbasilă în dosarul frauda bancară, unde procurorii învinuiesc factorii de decizie ai BNM care au admis și au contribuit la furtul miliardului. Ce înseamnă civilmente responsabilă? Asta înseamnă că Ion fură de la Vasile, Vasile caută în justiție și se adresează în justiție, iar justiția dispune ca nu Ion să recupereze prejudiciul, ci familia lui Vasile. Și asta e complet inacceptabil într-o societate normală. Mai avem judecătoarea Ludmila Beșliu, care a decis că dosarul unui incuplat de furtul miliardului, Plahotniuc, trebuie să fie comasat în unul mai mare. Cum era anterior, să dăm tot la colhoz, că acolo se fură și nimeni nu e responsabil. Intenția, probabil, era ca toate aceste procese să deruleze la nesfârșit”, a precizat Recean.
Premierul a specificat că va continua să dea nume, „indiferent câte proteste și nemulțumiri vor fi de la diferite asociații”.
De altă parte, membrii Asociației Judecătorilor din Republica Moldova s-au arătat îngrijorați de „atacuri repetate la adresa independenței judiciare” făcute de premierul Dorin Recean.
Recean a avut o reacție similară și în 2023, după ce Curtea de Apel a anulat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, prin care concurenții electorali ai Partidului Șansă au fost scoși din cursa electorală.
„Vă rog să reținem trei nume din completul de judecată: Palanciuc Ecaterina, Negru Veronica și Dutca Ina”, a declarat Recean. Atunci, CSM i-a solicitat premierului Dorin Recean „abținerea de la catalogările și etichetările judecătorilor”.
Scandalul „procurorilor și judecătorilor” integri
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, declarat că, în 2024, președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu procurorii „integri” care ar trebui să treacă procedura de vetting.
Informația se regăsește într-o scrisoare a lui Dragalin, adresată unei judecătoare.
„Pe parcursul anului 2024, am fost abordată de prim-ministrul Dorin Recean și de Președintele Maia Sandu referitor la procedura vetting în privința procurorilor din Procuratura Anticorupție, ambii solicitând listă procurorilor pe care îi consideri integri și care, din punctul meu de vedere, ar trebui să promoveze vetting.Nu am transmis așa listă niciodată, pentru că consider incorect implicarea politicului în procedura vetting și pentru că consideram că așa o listă ar putea fi folosită cu scopul diametral opus – să fie atacați procurorii pe care eu îi consider integri și corecți (și care nu se vor supune presiunilor politice în viitor), ceea ce s-a și întâmplat”, a scris fosta șefă a PA.
Președinția a respins acuzațiile aduse ca fiind false și nefondate, iar premierul Recean s-a declarat „săturat de vedetele din justiție”, care ar urma să-și facă mai bine treaba.
Un alt episod al războiului Recean-Dragalin s-a consumat în toiul ideii de comasare a procuraturilor specializate, măsură criticată de ex-șefa PA și la care PAS a renunțat după ce Dragalin a pus cerere de demisie pe masă. Ultima a spus, la emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE, că Ministerul Justiției ar fi sabotat procedura de extrădare a lui Ilan Șor, atunci când acesta se afla în Israel.
„S-a refuzat mult timp la rând până am ajuns la momentul că a trebuit să mă adresez președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului. Până la urmă, am reușit să trimitem versiunea noastră”, susținea Dragalin.
„Nu voi comenta declarațiile politice ale unui procuror. Așteptarea tututor este foarte simplă: dosare, probe, închisoare. Toți cred că s-au săturat de vedetele din justiție. Toată lumea vrea pur și simplu să se facă dreptate. Recomand tuturor să meargă la țară, să vorbească cu cetățenii și să îi întrebe ce cred ei despre cum se înfăptuiește actul justiției”, a replicat Recean.
Marea/mică resetare a Guvernului
După finalizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional, Dorin Recean a anunțat marea resetare a Guvernului, măsură cerută de Maia Sandu pentru îmbunătățirea procesului de guvernare a țării.
„Da, am comis mai multe greșeli. Există oameni care s-au descurcat mai bine. Dar sunt oameni care s-au descurcat mai puțin bine. Da, cred că e nevoie să facem schimbări în echipa de guvernare. Am auzit în localități unde anume este nevoie de schimbări. Eu cred că acest lucru trebuie să se întâmple până la sfârșitul acestui an”, a spus Sandu.
Șefa statului a declarat că rezultatele alegerilor au developat necesitatea unei schimbări a echipei de guvernare, după ce, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, forțe politice au cerut demisia miniștrilor Infrastructurii, Internelor, Agriculturii, Justiției și Economiei.
La cinci zile de la anunțul lui Recean, a plecat din Guvern și din PAS ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, acuzând că a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare”. Ulterior, au picat miniștrii, domeniile de activitate ale cărora au căzut mai des sub bătaia criticilor.
Doina Gherman este lidera Organizației de Femei a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), iar după Congresul din 10 septembrie 2017, ea a fost aleasă și membră a Biroului Permanent Național al formațiunii. 
Din februarie 2024, a fost vicepreședintă a Parlamentului. Înainte de a ocupa funcția de vicespeaker, a lucrat în Comisia pentru Drepturile Omului.
Gherman s-a remarcat prin organizarea mai multor activități care vizează femeile supraviețuitoare ale violenței domestice și de gen, dar și a promovării unor proiecte legislative privind fortificarea drepturilor femeilor.
A intrat în politica activă în 2019, atunci când a fost aleasă deputată pe listele Blocului electoral ACUM. La alegerile din 2021, a reușit să-și păstreze mandatul, deja pe listele PAS.
La finalul mandatului actualului Legislativ, German a făcut totalurile și a menționat că, în timpul guvernării PAS și a majorității parlamentare, Republica Moldova a devenit nu doar stat candidat pentru aderare, ci a reușit să deschidă negocierile.
„Republica Moldova a finalizat deja procesul de screening bilateral pentru trei dintre capitole: Clusterul I – Valori fundamentale, Clusterul II – Piața internă și Clusterul VI – Relații externe. Apropierea de UE a venit și cu ajutor financiar fără precedent pentru infrastructură și dezvoltare. În ultimii 3 ani, ajutorul extern valorificat a fost de 4 ori mai mare decât în perioada 2016-2018. Cea mai mare parte din fondurile externe, adică peste 35 de miliarde de lei, au fost folosite pentru plata salariilor, pensiilor, construcția drumurilor, școlilor, grădinițelor, compensații la energie. 17.5 miliarde de lei au mers pentru proiecte investiționale, de exemplu, pentru proiecte de aprovizionare cu apă, pentru modernizarea a 10 spitale, reabilitarea patrimoniului cultural și susținerea agenților economici”, a menționat Gherman.
Vicepreședinta Legislativului a mai amintit de „cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică de 1.9 miliarde de euro din partea UE”.
„Cu mândrie pot spune că Legislatura a XI-a a Parlamentului Republicii Moldova a realizat cele mai multe progrese în domeniul promovării drepturilor femeilor și a promovat politici prietenoase familiilor cu copii. Pentru a asigura protecția și siguranța femeilor, am ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, precum și Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind violența și hărțuirea în lumea muncii. Aceste documente oferă un cadru solid pentru protejarea femeilor atât în viața publică, cât și în cea privată. Un alt pas important a fost crearea Agenției naționale pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Această agenție reprezintă un pilon central în eforturile noastre de a elimina orice formă de violență, iar noi vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura eficiența acestei instituții. Datorită suportului partenerilor noștri, am reușit să creăm centre de plasament pentru victimele violenței domestice, asigurând astfel un sprijin concret pentru supraviețuitoare”, a adăugat Gherman.
Ea a menționat că tot în actualul mandat al legislativului, a fost introdusă cota dublă în Codul electoral, ceea ce a permis să avem 40% de femei în Parlament și peste 40% femei consiliere locale urmare a alegerilor din toamna anului 2023.
„Aceasta reprezintă un pas semnificativ către o reprezentare mai echitabilă a femeilor în politică. Legislația noastră include acum și legi care oferă femeilor mai multe oportunități de a găsi un echilibru între muncă și viața de familie. Reglementarea programului flexibil de lucru a fost un alt pas important pentru a oferi femeilor mai multă libertate în viața profesională și cea de familie. Femeile au obținut dreptul de a lucra și de a păstra indemnizația de maternitate în perioada concediului de maternitate, oferind astfel mai multă flexibilitate și securitate economică. Am introdus posibilitatea de partajare a concediului de îngrijire a copilului, pentru implicarea mai activă a taților, promovând astfel o paternitate responsabilă. Aceasta nu doar că sprijină femeile, dar și întărește relațiile familiale ci contribuie și la distribuția echitabilă a responsabilităților. Am adoptat și o lege pentru a încuraja deschiderea de servicii alternative de îngrijire a copiilor la locul de muncă, facilitând astfel accesul femeilor la locuri de muncă. Aceasta nu doar că ajută femeile să își continue cariera, dar și contribuie la dezvoltarea economică generală. Pentru a asigura un tratament echitabil pe piața muncii, am introdus prin lege mai multă transparență în plata egală pentru muncă egală între femei și bărbați. Aceasta este o măsură esențială pentru a combate discriminarea salarială și pentru a promova echitatea în câmpul muncii. Printr-o lege specială, am reglementat activitatea bonelor și serviciile de îngrijire a copilului de tip familial, oferind femeilor oportunitatea de a presta servicii calificate de îngrijire a copiilor. Aceasta nu doar că sprijină femeile care lucrează, dar și creează noi locuri de muncă în comunitățile noastre. Am votat amendament pentru a extinde termenul de desfășurare a activității în bază de patentă pentru Turismul Rural, sprijinind astfel femeile antreprenoare în dezvoltarea afacerilor. Aceasta este o măsură esențială pentru abilitarea economică a femeilor și pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale”, a menționat Gherman.
Conform Declarației de avere și interese depusă la CEC, Doina Gherman a primit, în 2024, un salariu de la Parlament de 240 mii lei, indemnizații de 283 de mii de lei, dar și peste 43 de mii de lei diurne pentru deplasări. Soțul său a adus acasă salariul de la SRL „Agrogal-Trans”, în valoare totală de peste 136 mii lei.
Deputata declară șapte terenuri agricole, unul dintre care i-a adus un venit de aproape 2500 de lei în 2024, în baza unui contract de locațiune.
Gherman mai declară o casă de 212 metri pătrați și două autoturisme, un camion și o remorcă. Automobilele sunt aceleași pe care le-a declarat la accederea în Parlament, în 2021 – unul de marca Lexus și celălalt – Skoda Superb. Anul trecut, deputata a vândut un automobil Skoda Octavia, cu 120 mii lei.
.jpeg)
Nicu Popescu este fost ministru de Externe și diplomat de carieră. În timpul mandatului său, Republica Modova a obținut statutul de candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova, iar în decembrie 2023 a convins că are toate capacitățile să înceapă negocierile pentru aderarea la UE.
Popescu și-a anunțat demisia în ianuarie 2024, înainte de ședința Guvernulu, după ce a ocupat fotoliul de ministru de Externe din iunie 2019 și a fost șef al diplomației moldovenești în Guvernele conduse de Maia Sandu, Natalia Gavrilița și Dorin Recean. Popescu a menționat că are „nevoie de o pauză”, dar a dat asigurări că va susține în continuare toate demersurile președintei Maia Sandu și a echipei de guvernare „de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană”.
Fără a da multe detalii despre demisia sa, Nicu Popescu a vorbit atunci despre realizările pe segmentul integrării europene și și-a exprimat încrederea că demersurile pe calea aderării la UE vor fi din ce în ce mai vocale.
„Cu convingerea fermă că alături de doamna președintă Maia Sandu și echipa de guvernare am reușit să realizăm o serie de obiective fundamentale pentru țara noastră, în acești doi ani și jumătate, doresc să vă anunț că am luat decizia de a-mi depune mandatul de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al R. Moldova. În Guvernele conduse de Dorin Recean și Natalia Gavrilița, și cu sprijinul majorității parlamentare, am reușit să punem R. Moldova ferm pe calea aderării la Uniunea Europeană și pe viitoarea hartă lărgită a Uniunii. Acum doi-trei ani aceste obiective păreau de neimaginat, dar prin efort comun am reușit să ridicăm R. Moldova din cea mai rușinoasă perioadă din istoria diplomației noastre, perioadă în care diplomația s-a aflat în slujba oligarhilor. Am reușit să aducem țara noastră în cea mai dinamică, recunoscută și apreciată fază a serviciului diplomatic și a prezenței R. Moldova pe harta internațională”, a spus Nicu Popescu, în cadrul unui briefing.
Popescu a mai menționat că, momentan, „Moldova are mai mulți prieteni ca niciodată”.
Înainte de a accepta funcția de ministru în Guvernul Gavrilița, Popescu a fost director al Programului Europa extinsă al Consiliului European pentru Relații Externe, cumulând și funcția de lector universitar la Institutului de Studii Politice din Paris. Popescu a activat și în calitate de consilier pe probleme de politică externă și integrare europeană în Guvernul Filat. Popescu a mai deţinut funcţia de ministru de Externe şi în 2019, în Guvernul condus de Maia Sandu.
Este licențiat al Universității de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO) și doctor în științe politice și magistru în relații internaționale și studii europene la Universitatea Central Europeană, Budapesta.
Voluntar al integării europene
După demisie, Popescu este angajat la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), dar a ținut și ține legătura cu autoritățile Republicii Moldova și PAS. La referendumul constituțional din 20 0ct0mbrie 2024 s-a implicat activ în promovarea integrării europene. Aflat la Chișinău, acesta a avut mai multe întâlniri cu simplii cetățeni, pentru a le explica avantajele aderării la spațiul comunitar.
„Este șansa ta să alegi schimbarea pe care o dorim cu toții: drumuri mai bune, o viață mai bună, o țară stabilă. Acestea sunt valori pe care doar Uniunea Europeană le poate sprijini. Fiecare vot contează, iar la acest referendum nu există turul 2. E crucial să participi și să îți faci vocea auzită. Vino la vot și alege viitorul nostru, nu lăsa pe alții să decidă pentru tine!”, a declarat Popescu.
Conform Declarației de avere și interese personale depusă la CEC, Popescu a încasat, în 2024, 88 659 euro de la Consiliul European pentru Relații Externe, pentru activități de analiză și cercetare, dar și peste 167 mii lei de la Ministerul de Externe, cu statut de recalculări. Soția sa a ridicat un salariu de peste 63 de mii de euro. Familia Popescu deține trei apartamente, o vilă și un automobil Suzuki Vitara, fabricat în 2017. Proprietățile imobiliare ale ministrului se află atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. Astfel, un apartament procurat în anul 2011 a fost declarat la un preț de 250 de mii de lire sterline, iar altul, cumpărat opt ani mai târziu, l-a costat pe Popescu 793.100 euro. Oficialul deține și 13 conturi bancare în Republica Moldova și peste hotare.
Un alt fost ministru în Guvernul Gavrilița, care se regăsește pe lista PAS, este Marcel Spatari. Acesta a revenit în atenția publică, după ce a renunțat la funcție în ianuarie 2023. Atunci, Spatari a anunţat că pleacă din funcţia de ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, menționând că e vorba despre „o decizie strict personală, asumată, pregătită, coordonată din timp cu colegii din Guvern”.
Și Spatari este un fost ministru care nu a pierdut legătura cu guvernarea. După ce și-a anunțat demisia, a declarat că urmează să plece la București, dar va continua să ofere consiliere echipei de la Minister și pe platforma parlamentară.
„Să construiești o casă poate dura 1-2 ani. Să pregătești un copil de școală poate dura 6-7 ani, dar să pui pe picioare o țară ia mai mult timp și toate reformele care au început în domeniul energetic, în domeniul justiției, procesele de integrare europeană, toate realizările din domeniul social, eforturile care au fost depuse de autorități pentru a aduce echitate socială, pentru a crește pensiile pentru a scoate oamenii din contracte de muncă nedeclarate, pentru a asigura oamenii cu drepturi sociale, toate aceste eforturi trebuie să continuie”, a spus Spatari, atunci când a fost prezentat de liderul PAS, Igor Grosu.
Spatari consideră că Republica Moldova e mai aproape de UE decât se crede.
În Declarația de avere și interese pentru anul 2024, Spatari declară un salariu de 121 529 RON de la Syndex. Puțin peste 48 de mii de lei a ridicat de la Erudit Studio SRL, așa cum este fondator și președinte de onoare al clubului de jocuri intelectuale „Ce, Unde, Când” din Republica Moldova.
Greul veniturilor a venit însă din oferirea consultanței și activitatea didactică, acesta având o colaborare stabilă cu UNICEF, IOM, Agenţia de Cooperare Internațională a Germaniei și alte organizații internaționale.
Candidatul deține nouă carduri bancare, în care păstrează peste 30 de mii de dolari și aproape 130 de mii de euro.
Deputata Veronica Roșca nu numai că și-a păstrat poziția de fruntașă în lista PAS, dar și a urcat trei poziții. În comparație cu scrutinul din 2021, aceasta se regăsește pe locul șase. Lectoră la Universitatea Tehnică a Moldovei și
doctorand în drept constituțional, Roșca s-a avântat în viața politică în 2016, devenind membră a Biroului Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus pe atunci de Maia Sandu. În iunie 2022 a fost aleasă vicepreședintî PAS.
În cadrul partidului se ocupă, inclusiv, de coordonarea evenimentelor organizației de femei. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 este aleasă deputată pe circumscripția națională din partea Blocului electoral ACUM, din care fac parte formațiunile politice PAS și Platforma Demnitate și Adevăr.
Numele ei a devenit cunoscut după ce a anunțat public, de la tribuna protestului, organziat de PAS, la 6 decembrie 2020, că ea a fost cea care a rupt microfoanele în Parlament, în timpul altercațiilor dintre deputații PAS și cei din fracțiunea Socialiștilor.
În 2024, Roșca a ridicat de la Parlament un salariu de peste 235 mii lei, indemnizații în sumă de peste 282 de mii de lei și diurne de aproape 50 de mii de lei. Soțul său a primit aproape 600 de mii de lei de la trei instituții.
Familia deține cinci terenuri agricole și un apartament de peste 97 metri pătrați, în care locuiește din 2012.
Roșca declară și două automobile (Dacia Logan și Hyundai IX 35). Roșca mai declară datorii de 650 de mii de lei.
Mihai Popșoi, numărul șapte în lista PAS, este și el vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, și fost vice-speaker al Parlamentului. Anterior, s-a evidențiat ca analist politic la Jamestown Foundation (SUA), a fost manager de proiect în cadrul Oficiului NATO din Republica Moldova și analist politic la Ambasada SUA din țara noastră.
A studiat la universități din Italia (Milano), Marea Britanie (York), Ungaria (Budapesta) și la Universitatea de Stat din Moldova.
Popșoi, fiind membru al delegației Moldovei la APCE nu a votat, la sesiunea de iarnă, de rând cu deputații socialiști, Rezoluția privind independența justiției din Moldova și Polonia. Rezoluția APCE spune tranșant că de-a lungul timpului, guvernele Republicii Moldova au subminat în mod grav independența sistemului judiciar. Mihai Popșoi a precizat ulterior pentru Anticoruptie.md că nu a reușit să voteze din motive tehnice. Era prins cu un apel telefonic.
Actual ministru de Externe, Popșoi a fost protagonistul unui alt scandal public, după ce TV8 a deconspirat că oficialul și-a cumpărat o bază de odihnă la Vadul lui Vodă, declarând un preț derizoriu. Acesta a declarat achiziția ca fiind „spațiu comercial” și a indicat că a plătit 60.000 de euro.
Politicianul a precizat că a cumpărat clădirea ca investiție în turism. Cheltuielile pentru reparații și celelalte construcții din curte nu au fost incluse în declarația de avere, întrucât nu sunt considerate construcții capitale.
În luna iunie curent, vicepremierul a publicat pe Facebook imagini și noi explicații privind investiția de la Vadul lui Vodă. Acesta a precizat că achită anual chiria, deoarece imobilul se află pe un teren al statului.
„Clădirea respectivă a stat nefinisată mai bine de 15 ani, iar ultimii 4 ani proprietarul a tot încercat să o vândă”, a scris ministrul de Externe, publicând imagini cu schimbarea la față a investiției.
În declarația de avere și interese, Popșoi indică salariul de la Ministerul de Externe, de peste jumătate de milion de lei, dar și peste 100 de mii de lei pentru perioada în care a activat în calitate de vicepreședinte al Prlamentului. Soția sa a încasat în 2024 un salariu de aproape 800 de mii de lei de la Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova.
Mihai Popșoi declară și trei terenuri: două intravilane și unul extravilan. În document apare și vila cu scandal, care este trecută ca spațiu comercial, cu o valoare de piață de două ori mai mare decât prețul declarat. Familia deține, din 2016, un apartament de peste 65 de metri pătrați.
Dacă, la accederea în Parlament, Popșoi declara două automobile Toyota Auris, în declarația pentru 2024, acestea nu mai apar. În 2022, atunci când a procurat imobilul din Vadul lui Vodă, oficialul și-a achiziționat și un autoturism Renault Kadjar, din 2019.
Vladimir Bolea este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2024, a reușit „performanța” de a sta în fruntea a două ministere – cel al Agriculturii și cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În urma remanierilor guvernamentale, oficialul a schimbat ministerele, chiar dacă existau voci care cereau ca acesta să nu se mai regăsească în garnitura guvernamentală.
În perioada în care a exercitat funcția de ministru al Agriculturii, a fost în centrul unei confuzii din cauza microfonului deschis. Bolea s-a exprimat necenzurat în adresa unui jurnalist, la o conferință organizată după ședința extinsă cu angajatorii și contribuabilii din segmentul agroindustrial.
În momentul în care reprezentantul presei întreba dacă statul prevede ajutoare pentru fermierii care se ocupă de cultivarea merelor, Bolea i-a șoptit colegului său – „M-o z***t p**a aista”.
Ulterior, Bolea a spus că „regretă nespus de mult exprimarea nedemnă care a apărut pe fon de stres” și și-a cerut scuze pentru „greșeala comisă”.
Bolea a mai intrat în colimatorul public, după ce a declarat că în regiunile secetoase din sudul Republicii Moldova, cultivarea porumbului ar putea fi reglementată „la nivel de lege”.
„O să urmeze la nivel de lege probabil să stabilim că, dacă în regiunea în care tu cultivi ai precipitații sub 550-600 de milimetri, tu nu trebuie să pui porumb. Deci, o să ajungem la nivelul ăsta”, sa spus Bolea.
Ideea a provocat un val de critici din partea agricultorilor, iar ministrul s-a îndreptățit, declarând că afirmația sa a fost ruptă din context. Acesta a menționat că a fost, de fapt, o recomandare și că prioritatea sa este să protejeze interesele agenților economici din sudul Moldovei și să asigure că aceștia nu vor ajunge într-o situație de faliment.
Din funcția de ministru al Agriculturii, Bolea a trebuit să gestioneze mai multe situații legate de protestele fermierilor, nemulțumiți de măsurile luate de autorități.
Înainte de a accede în funcții de stat și politică, cariera profesională a candidatului PAS e legată de SC GFC Holboca SRL, o companie pe care a fondat-o în Iași, România, și al cărei director a fost ce puțin 5 ani. A fost instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova.
La parlamentarele din februarie 2019, Bolea a candidat și a învins pe Circumscripția nr. 27 – mun. Chişinău, fiind reprezentantul Blocului electoral ACUM, format din Platforma Demnitate și Adevăr și PAS. În 2021, a obținut al doilea mandat, alături de PAS.
Este singurul ministru cu studii în Federația Rusă. A absolvit Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, dar are la bază studii la Universitatea de Stat din Moldova, unde a absolvit două facultăți – istorie și drept. Are masterat în drept economic.
De la cele două ministere, Bolea a ridicat, în 2024, un salariu de peste 1 milion de lei. Familia Bolea deține un teren intravilan în satul de baștină, Carabetovca, raionul Basarabeasca. Casa de locuit din s. Băcioi, municipiul Chișinău este deținută cu drept de abitație. Bolea declară și două automobile, unul marca Skoda Octavia și altul Honda CR-V, fabricate în 2017 și 2007. Ultimul a fost procurat cu 10 000 de lei, deși valoarea sa era estmată la 140 de mii de lei.
Liliana Nicolaescu-Onofrei este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fostă deputată pe lista Blocului ACUM, după ce a candidat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe circumscripția uninominală nr. 31 din municipiul Chișinău. În perioada iunie–noiembrie 2019 a fost ministră a Educației, Culturii și Cercetării, în Guvernul condus de Maia Sandu.
A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a activat în cadrul diferitelor organizații neguvernamentale din domeniul învățământului. Între 1996 și 1998 a fost director al Programului de Modernizare a Educației în Domeniul Umanitar la Fundația „Soros Moldova”. Timp de 12 ani a fost director executiv al Centrului Educațional „Pro Didactica”. De asemenea, pe parcursul mai multor ani, a oferit servicii de consultanță și training în domeniul învățământului în România, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Kyrgyzstan, Kazahstan, Turkmenistan.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012 atunci când, prin ordinul actualei sale șefe de partid, Maia Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Câteva luni mai târziu, pe 10 iulie 2013, Liliana Nicolaescu-Onofrei a fost numită viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit un alt ministru.
Liliana Nicolaescu-Onofrei este unul dintre membrii fondatori ai PAS. La Congresul de constituire a partidului din 15 mai 2016 Nicolaescu-Onofrei a fost aleasă vicepreședintă a partidului, funcție pe care și-a păstrat-o și după Congresul PAS din septembrie 2017.
În Parlament, a fost președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
În Declarația de avere și interese, candidata PAS declară un salariu din legislativ de peste 226 mii lei și peste 142 de mii – compensație neimpozabilă pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Familia Lilianei Nicolaescu-Onofrei deține un apartament în Chișinău, cu suprafața de aproape 100 m.p. Imobilul a fost înregistrat pe numele celor doi soți în iulie 2005, în urma unui contract de investiții încheiat în 2002. Liliana Nicolaescu-Onofrei indica și un automobil Honda Acord fabricat în 2002 și cumpărat în 2008, dar și un autoturism/KIA Sportage, achiziționat în 2025 cu aproape 475 mii lei. În anul curent, deputata a accesat șu un credit în sumă de 230 mii lei.
De asemenea, conform informațiilor din declarațiile cu privire la venituri și proprietate, dar și a bazelor de date ale Agenției Servicii Publice, soții Dorin Onofrei și Liliana Nicolaescu-Onofrei sunt fondatori ai unei firme înregistrate în octombrie 2012, L&D ProiectPlus SRL, care are ca tip de activitate consultanța.
PAS: patru ani la guvernare, la foc deschis cu opoziția
PAS și-a reevaluat angajamentele în această campanie. Reforma justiției și lupta cu corupția nu se mai regăsesc în principalele promisiuni ale partidului. În cadrul Conferinței Politice Anuale a Partidului, formațiunea a prezentat cele cinci angajamente pentru a convinge alegătorii să le dea o șansă pentru un nou mandat. În comparație cu alegerile din 2021, în prim-plan nu apar lupta cu corupția sau reforma justiției, ci integrarea europeană și subiectele social-economice.
- Semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028, înainte de finalul celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu;
- Dublarea veniturilor populației active (salariați în mediul privat, profesori, medici, polițiști, liber-profesioniști, etc);
- De 2 ori mai mari vânzările de mărfuri și servicii autohtone din Republica Moldova în toată lumea;
- Până la 3000 km de drum în plus reparați până în 2028;
- Crearea unui program de promovare a culturii și tradițiilor noastre naționale, prin care vor fi finanțate evenimente din țară și din diasporă.
„În ultimii ani, Moldova s-a confruntat cu mai multe probleme, dar de fiecare dată guvernarea PAS a acționat cu grijă pentru oameni, pentru țară. În cele mai complicate momente ne-am gândit la viitor și cum vom lăsa această țară copiilor noștri”, a concluzionat cei patru ani de guvernare reprezentanții PAS.
Opoziţia parlamentară și extraparlamentară nu a pierdut nicio ocazie să critice guvernarea PAS. A fost învinuită de „incompetenţă, scumpiri şi sărăcire a populaţiei”, dar și de „eșuarea reformei justiției”. De altă parte, vocea opoziției a fost mai moale, atunci când s-a discutat despre realizările pe plan extern ale guvernării.
Cele mai virulente critici au răsunat când era vorba despre refora justiției. Valul de demisii cauzate de vetting și criza acută de cadre afectează grav capacitatea instituțiilor din justiție și anticorupție, încetinind ritmul reformelor. Sunt și concluziile celui de-al doilea Raport de monitorizare independentă privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene pentru aderarea la Uniunea Europeană, elaborat de un grup de organizații ale societății civile din Moldova și oferă o evaluare independentă a progresului Republicii Moldova în alinierea la cerințele formulate de Comisia Europeană.
În sectorul justiției, raportul semnalează o serie de constrângeri serioase care subminează rezultatele reformei. Valul de demisii voluntare din rândul judecătorilor, în special de la Curtea Supremă de Justiție și Curțile de Apel, fragilizează sistemul și compromite continuitatea actului de justiție. Funcțiile de conducere sunt ocupate frecvent în regim de interimat, ceea ce reduce eficiența managerială și afectează coerența deciziilor instituționale. În paralel, deficitul de procurori-șefi în teritoriu și lipsa unui mecanism funcțional de coordonare interinstituțională pentru monitorizarea recomandărilor TAIEX sunt identificate drept obstacole majore.
Instanțele superioare continuă să sufere din cauza lipsei acute de personal și a suprasolicitării, iar sistemul judecătoresc, în ansamblu, este afectat de supraîncărcarea cu dosare și de salarizarea insuficientă. Raportul subliniază necesitatea unor măsuri urgente: organizarea rapidă a concursurilor pentru funcțiile vacante, majorarea salariilor, reducerea poverii administrative și stabilirea unei guvernanțe instituționale coerente.
În investigația Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, portalul Anticoruptie.md a deconspirat că procedura de vetting este afectată și de calitatea membrilor comisiilor de evaluare. Principalele probleme raportate în procesul de pre-vetting și vetting au fost aplicarea dublelor standarde, acceptarea unor informații neveridice și, în unele cazuri, calitatea defectuoasă a evaluării.
Pe de altă parte, raportul citat evidențiază și progrese importante. Completarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu membri care au promovat evaluarea extraordinară este considerată o realizare esențială pentru consolidarea integrității și credibilității instituționale. De asemenea, procesul de evaluare a judecătorilor de la instanțele superioare a continuat, iar la Institutul Național al Justiției (INJ) s-au înregistrat îmbunătățiri în procesul de formare inițială, prin actualizarea curriculei și echilibrarea comisiilor de admitere. Performanța instanțelor de fond a crescut, în special la Judecătoria Chișinău, datorită specializării completelor.
În domeniul anticorupției, raportul notează un progres important în activitatea Procuraturii Anticorupție (PA), care în 2024 a valorificat noile competențe oferite prin Legea nr. 365/2023. A crescut semnificativ numărul de cauze penale trimise în instanță, inclusiv dosare care vizează figuri politice. De asemenea, au fost inițiate anchete privind finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor.
Totuși, eficiența PA este afectată de un deficit sever de personal, lipsa unui sediu adecvat, demisii cauzate de vetting și subfinanțare cronică. Aplicarea noii delimitări de competențe între PA și CNA a generat confuzii și întârzieri. Deși au fost aprobate un nou stat de personal și reorganizări interne, efectele sunt diminuate de rata scăzută de ocupare a funcțiilor esențiale. În plus, proiecte legislative controversate, precum inițiativa PACCO, alimentează instabilitatea normativă și pun în pericol coerența reformelor.
În același timp, raportul constată finalizarea rundei a patra GRECO, cu un nivel satisfăcător de implementare a recomandărilor. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și-a extins atribuțiile printr-un nou cadru normativ, dar continuă să fie constrânsă de lipsa de personal, digitalizarea lentă și dificultățile de interoperabilitate. Consolidarea capacității operaționale și financiare a ANI este considerată prioritară.
PAS declară că nu abandonează angajamentele precedente și va continua eforturile de reformare a justiției, dar și de îmbunătățire a instrumentelor menite să vină de hac corupției. Totuși, reprezentanții partidului, deși recunosc că au rămas restanțe considerabile, susțin că Republica Moldova are o șansă unică să-și alinieze treptat toate domeniile la standardele comunitare în drumul său spre UE.
PAS a fost constituit în luna mai 2016, în contextul manifestațiilor provocate de furtul miliardului și al instaurării regimului cleptocratic al oligarhului Vladimir Plahotniuc. Potrivit informațiilor prezentate în 2025, Partidul Acțiune și Solidaritate număra 15 301 membri.
După ce a fost desemnată de liberal-democrați candidată la funcția de prim-ministru, în iulie 2015, Maia Sandu nu a mai ajuns să formeze cabinetul de miniștri. Liderii Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și cel al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, au refuzat să discute cu candidata propusă de PLDM. Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, în data de 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”.
Două săptămâni mai târziu, Sandu a anunțat public că toți cei care o susțin pot să depună cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
