O bună parte a funcționarilor din autoritățile publice centrale (APC) nu înțeleg corect noțiunea de interese personale, nu știu bine cine sunt persoanele apropiate, precum și nu cunosc ce sancţiuni riscă în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese. Aceasta este una din concluziile raportului „Calitatea politicilor anticorupţie şi climatul de lucru în APC” lansat recent de către Transparency International – Moldova (TI-Moldova). Raportul a fost compilat în baza sondajului realizat în anul 2024 și a cuprins toate ministerele şi câteva entităţi publice cu risc sporit de corupție din subordinea lor (Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Inspectoratul General de Poliţie, Poliţia de Frontieră). În cadrul sondajului au fost intervievate circa 600 de persoane sau 29% din efectivul aparatelor centrale ale instituțiilor monitorizate.
TI-Moldova efectuează cu regularitate sondaje în rândul funcționarilor publici din APC pentru a analiza opiniile şi experienţele acestora privind calitatea politicilor anticorupţie aplicate, identifica eventuale probleme şi veni cu propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Experții TI-Moldova au remarcat că, potrivit sondajului realizat recent, APC monitorizate întreprind măsuri pentru a aplica politicile publice anticorupţie, însă acest proces lasă de dorit şi trebuie îmbunătăţit.
Astfel, în ceea ce privește familiarizarea cu prevederile legislației anticorupție, situația pare a fi imbucurătoare: fiecare al doilea respondent susține că a participat la instruiri la acest subiect în anul 2023, nivelul de autoevaluare de către respondenți a cunoștințelor în domeniu fiind destul de înalt (în medie, 7,9 puncte din 10 posibile). Cu toate acestea, nivelul de cunoaştere a cadrului legal este insuficient: doar jumătate din respondenţi înţeleg corect că un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, poate avea interese personale; la solicitarea de a indica exemple de interese personale doar unii respondenţi s-au referit la interese fireşti precum evoluţia în carieră, asigurarea unor condiţii decente de trai, suplinirea veniturilor familiei etc. Majoritatea exemplelor de interese personale invocate de respondenți nu sunt corecte, reflectă cazuri de încălcare a legislaţiei ce ţine de conflicte de interese, restricţii şi incompatibilităţi, eventuale abuzuri etc. (de ex., angajarea de către un conducător al instituției publice a rudelor în subordine; trucarea de către un funcționar a concursurilor de achiziții publice; oferirea unor informaţii de uz intern contra remunerare; informarea unui agent economic despre un control fiscal inopinat; diminuarea valorii în vamă pentru bunurile procurate de firma familiei). Unii interlocutori au remarcat că nu au interese personale sau că nu ştiu/nu cunosc despre asemenea interese.
Nici noţiunea de persoană apropiată nu este cunoscută satisfăcător de către respondenţi: deși majoritatea respondenților au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o parte considerabilă dintre ei n-a referit la atare persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii. Respondenţii nu întotdeauna văd diferenţa dintre conflictele de interese reale, potenţiale şi consumate – noţiuni care sunt prevăzute în legislaţie, nu cunosc ce sancţiuni riscă persoanele în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.
Deşi în activitatea funcţionarilor publici situaţiile de conflicte de interese au loc relativ des, doar în jur de 1% din cei intervievaţi au remarcat că au fost în asemenea situaţii în anul 2023. Totodată, respondenţii au menționat situaţii de conflicte de interese care ar fi avut loc în instituţie, inclusiv la luarea deciziilor de promovare a angajaților în funcţie şi în grade militare sau la detaşarea în misiuni internaţionale; angajarea persoanelor pe principii de rudenie sau pe linie de partid; angajarea în diferite proiecte coordonate de funcţionarii publici a rudelor şi prietenilor acestora. În context este de remarcat că, potrivit Raportului de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei naționale de integritate și anticorupție, în anul 2023 au fost raportate conflicte de interese în câteva din instituțiile monitorizate, inclusiv în Inspectoratul General de Poliție – 7, Ministerul Sănătății – 3, Ministerul Apărării – 2, Poliția de Frontieră – 1.
Referitor la aplicarea politicilor anticorupție în instituțiile în care activează, o parte importantă din respondenţi au semnalat despre posibile nereguli. Astfel, în medie, 28% din respondenţi au menţionat că, în anul 2023, în instituţie au fost cazuri de angajare a persoanelor datorită relaţiilor de rudenie/prietenie/de partid; cca 28% – că angajaţii au fost promovaţi sau premiaţi nemeritat; 27% – că procedura de evaluare şi promovare a cadrelor nu este obiectivă şi transparentă; cca ¼ – că au fost cazuri de încălcare a Codului de conduită. Fiecare al 4-lea respondent a remarcat că instituţia în care lucrează este politizată, iar fiecare al 10-lea – că s-au întâmplat cazuri ca angajaţii să fie presaţi, ameninţaţi pentru a lua decizii în interesul anumitor persoane.
Fiind întrebați dacă în instituția în care activează există corupție, în medie, aproape fiecare al 5-lea respondent a răspuns afirmativ, cea mai multă corupţie fiind percepută de colaboratorii Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră. Deşi funcţionarii publici trebuie să denunţe cazurile de corupţie şi alte abuzuri la conducătorul entităţii publice sau la autoritatea abilitată, circa 20% din respondenți nu sunt dispuși să o facă, în special din motiv că nu au încredere că vor fi protejați ca avertizori de integritate şi că aceasta le-ar crea doar probleme.
Deşi unii respondenţii consideră că climatul de lucru în instituţie este prielnic și nu creează probleme în exercitarea atribuţiilor de serviciu, majoritatea au venit cu propuneri ce țin de necesitatea angajării și promovării merituoase a cadrelor, asigurarea transparenţei în evaluarea şi premierea acestora, îmbunătăţirea procesului de comunicare („E nevoie de o comunicare eficientă, de respect şi receptivitate colegială”, „Evaluarea angajaţilor să se facă pe criterii de merit, obiectiv”; „De exclus influenţa pe linie de partid”; „Mai puţin cumătrism şi rude numite în funcţii publice”).
O parte din interlocutori au venit cu propuneri la conducerea instituţiei, menţionând despre necesitatea consolidării colectivului într-o echipă profesionistă, majorarea salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru etc. („Să fie angajate persoane competente, profesioniste; să fie susţinuţi şi motivaţi tinerii”, „Concedierea persoanelor incompetente şi a şefilor promovaţi în baza relaţiilor de prietenie/cunoştinţă” „Dorim salarii decente. E nevoie de mai mult personal calificat, pentru a avea posibilitatea de a munci omeneşte şi a avea timp necesar pentru familie”).
TI-Moldova va prezenta rezultatele sondajului funcționarilor publici, pentru luare de atitudine și îmbunătățire a politicilor anticorupție, la adresa conducătorilor APC monitorizate, Cancelariei de Stat, Autorităţii Naţionale de Integritate și Grupului de lucru pentru implementarea Programului Naţional de Integritate şi Anticorupţie.
Acest digest a fost elaborat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.
