Pe fundalul dezbaterilor tot mai intense privind dreptul de veto în Uniunea Europeană, Chișinăul precizează că prioritatea sa rămâne viteza procesului de aderare. Noul emisar al Republicii Moldova pentru afaceri europene, Nicu Popescu, explică modul în care trebuie înțeleasă o eventuală limitare temporară a dreptului de veto pentru noii membri, inclusiv Moldova și Ucraina, și de ce aceasta reprezintă un pas tehnic, necesar și cu numeroase precedente în istoria extinderilor europene. Explicațiile lui Nicu Popescu vin pe fundalul distorsionărilor la care au recurs din nou oponenții de la Chișinău ai integrării europene. Liliana Barbăroșie relatează.
Într-un comentariu publicat recent pe rețelele de socializare, Nicu Popescu a clarificat dezbaterea privind vetoul european, subliniind că, pentru Republica Moldova, contează mai mult viteza și calitatea procesului de aderare decât obținerea, de la început, a unui drept de veto deplin.
„Pentru Moldova, interesul este clar: vrem să aderăm cât mai repede. O UE care decide mai simplu și mai eficient ne ajută atât până la, cât și după aderare. Dreptul de veto trebuie să rămână pentru chestiuni cu adevărat majore – apărare, securitate –, iar, în rest, cooperarea și eficiența sunt în interesul nostru”, a explicat Popescu.
Fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu este diplomat și politician cu o amplă experiență în domeniul relațiilor internaționale. După ce a câștigat un mandat de deputat pe listele PAS, el a fost numit, la 31 octombrie 2025, de președinta Maia Sandu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, cu misiunea de a consolida sprijinul politic pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Popescu a amintit că, în prezent, peste 80% din deciziile Uniunii Europene sunt luate prin majoritate calificată, iar dreptul de veto se aplică doar în domenii majore – precum politica externă, securitatea, apărarea sau impozitarea.
„Reducerea oportunităților de veto s-a făcut aproape de fiecare dată înaintea marilor extinderi. Nu e ceva «contra» noilor membri, ci o ajustare tehnică pentru ca UE să funcționeze cu mai multe state la masă”, a precizat emisarul.
El a adăugat că, dacă UE va reduce din nou posibilitățile de veto în acest moment, Moldova ar fi tratată la fel ca Austria și Finlanda în 1995, când ajustarea vetoului a fost introdusă prin Tratatul de la Maastricht. „Este o situație normală într-o Uniune în creștere – important este să fie explicată corect și comunicată în intern, cu argumente și o decizie bună privind momentul”, a concluzionat Popescu.
Poziția Maiei Sandu
Discuțiile despre veto au fost rapid exploatate de oponenții integrării europene, care au vorbit despre „discriminare” și „pierderea suveranității”. În acest context, președinta Maia Sandu a reiterat, în conferința comună cu Roberta Metsola, mesajul lui Popescu: și alte state care au aderat la UE au trecut prin ajustări temporare ale drepturilor, iar viteza aderării trebuie să prevaleze.
„Ne dorim o Uniune Europeană mai mare, dar funcțională, cu un proces decizional care să nu se blocheze la fiecare pas. Pentru noi, este important ca procesul de aderare să se întâmple cât mai rapid. Sperăm că reformele interne ale UE vor permite accelerarea aderării Moldovei și a altor state care își respectă angajamentele,” a spus Maia Sandu.
Aflată recent la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu liderii instituțiilor europene, șefa statului a cerut soluții rapide și creative pentru lansarea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului:
„Republica Moldova are nevoie de soluţii creative din partea UE pentru lansarea negocierilor de aderare. Suntem aici pentru a căuta soluţii, împreună cu liderii europeni. Avem nevoie în mod clar de soluţii în următoarele câteva luni. Vom fi folosiţi împotriva UE dacă nu există o perspectivă reală de integrare”, a avertizat Sandu.
Răspunsul Robertei Metsola
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a confirmat deschiderea instituției pe care o conduce pentru astfel de soluții „creative”, menite să evite blocajele și să accelereze aderarea Moldovei și Ucrainei.
„Miniștrii și liderii UE trebuie să găsească degrabă o soluție pentru a deschide oficial clusterele de aderare, pentru că nu trebuie să mai existe nicio amânare. Moldova și-a făcut partea sa. Salutăm orice măsuri care vor permite continuarea acestui proces și suntem foarte deschiși la soluții creative,” a declarat Metsola.
Vetoul Ungariei și căutarea soluțiilor europene
În spatele acestor discuții se află opoziția Ungariei, condusă de Viktor Orbán, considerată principalul obstacol în calea deschiderii negocierilor cu Ucraina – și, implicit, cu Moldova. Budapesta invocă probleme legate de drepturile minorităților maghiare și de legislația internă a Ucrainei, dar motivele sunt și geopolitice, date fiind relațiile apropiate ale lui Orbán cu Moscova.
Pentru a depăși blocajele, Bruxelles-ul explorează soluții pragmatice, printre care o formulă etapizată: Moldova și Ucraina ar putea primi majoritatea beneficiilor apartenenței la UE, însă fără drept de veto în primii ani, urmând să obțină drepturi de vot complete după finalizarea reformelor interne menite să reducă riscul blocajelor.
Această abordare recunoaște realitățile geopolitice și birocratice ale Uniunii și ar permite Chișinăului și Kievului să înceapă negocierile formale fără întârzieri.
„Dacă nu există o perspectivă reală de integrare, vom fi folosiți împotriva Uniunii Europene,” a avertizat Maia Sandu la Bruxelles, subliniind că Moldova și-a făcut partea sa, iar acum UE trebuie să acționeze.
SURSA: rfi.fr
