Redacția ziarului „Observatorul de Nord” a organizat recent o rundă de dezbateri publice la tema: „Un an de pandemie — cum autoritățile sorocene au gestionat criza”, la care au participat autorități din administrația publică locală și din administrația Spitalului raional Soroca, agenți economici, reprezentanți ai societății civile care au avut de suferit de pe urma COVID-ului… Or, pe data de 11 martie, s-a împlinit un an de când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemia de COVID-19, iar luminița din capătul tunelului nu se întrezărește. Deja de un an noi toți parcă am fi actorii unui film de groază, cu salvări și sirene, cu gropi și sicrie în prim plan, cu eroi și antieroi, cu realiști și sceptici.
Și dacă în astfel de situații cele mai grăitoare și elocvente sunt cifrele, atunci acestea continuă să ne dea fiori: dacă pe data de 11 martie 2020, când a fost declarată pandemia, erau infectate, la nivel global, puțin peste 118.000 de persoane, astăzi avem infectați peste 120.000.000 de oameni, iar la decese starea de lucruri este la fel de îngrijorătoare — de la 4300 de persoane decedate atunci, la peste 2.600.000 de oameni în prezent…
Mihai MÂȚU, medic, Consilier raional: La sfârșitul lunii februarie — începutul lunii martie, Spitalul raional Soroca, la fel ca și alte instituții de profil din republică, cunoștea deja despre această pandemie, despre care se vorbise la nivel internațional încă la sfârșitul lunii ianuarie. Astfel, nu este vorba despre o simplă neglijență sau lipsa posibilității de a face testele necesare. Or, era strict necesar de a respecta toate regulile de protecție și de precauție a bolnavilor și lucrătorilor medicali, inclusiv ceea ce se numește contactul dintre medici și pacienți. De ce orașele Soroca și Ștefan Vodă au fost acelea care au intrat în pandemie? Probabil, de aceia că nivelul de infectare a lucrătorilor medicali din ambele orașe mai rămâne temă de discuție și până astăzi. Trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu că nu am intrat într-un colaps din punct de activitate medicală la Soroca. Or, la noi a fost infectat peste 90 la sută personalul din Secția reanimare și terapie intensivă, Maternitatea, Secția traumatologie, Chirurgia, UPU, adică secțiile care asigurau vitalitatea instituției. Pandemia nu a avut mari probleme în ceea ce privește punerea la pământ a unui sistem medical bolnav. Sunt mai multe lucruri de care ar trebui să ne fie astăzi rușine, dar lipsa curajului de a spune lucrurilor pe nume și frica de a rămâne fără fotoliu, indiferent care ar fi acesta, au jucat un rol important. Ulterior, și nu doar datorită eforturilor administrației, dar a colectivului de lucrători medicali ai spitalului s-a putut redresa situația, într-o măsură sau alta.
Mihai MÂȚU: În opinia mea, la nivel național nu avem o politică clară în ceea ce privește testarea și vaccinarea populației. Cetățenii nu cunosc foarte multe lucruri despre testare și vaccinare sau cunosc informații eronate și distorsionate, fiindcă a lipsit cu desăvârșire această politică. Tot ce ține de aceste procese și campanii trebuie de spus cu glas tare, dar nu trebuie de creat impresia că cineva are ceva de ascuns sau de a falsifica realitățile… Cunoaștem că multă lume nu crede sau nu vrea să creadă în existența COVID-ului și există în acest sens o explicație — autoritățile, deseori, spun una și fac alta. Bunăoară, cum să explici oamenilor comportamentul unor demnitari care fac nunți în plină pandemie, iar celor din sistemul HORECA li se pun interdicții de a nu deservi mai mult de 20 de persoane? Sau, ce să creadă cetățeanul când o ditamai Comisie de Stare Excepțională în Sănătate adoptă o decizie, care după doar câteva zile o anulează? Adică, acei care gestionează, chipurile, criza pandemică nu sunt pur și simplu credibili. Astăzi noi, medicii, nu mai avem nevoie să fim aplaudați și să fim etichetați „Eroi în halate albe”, dar avem nevoie de o atitudine normală față de medicină și, dacă doriți, de o implicare minimă a politicului în treburile noastre.
Vizionați dezbaterea în întregime:
