Dacă prin oraș obiceiurile se cam uită și este o minune când vezi vreo ceată ce bate la ușa apartamentelor, ba sunt și orășeni care-i alungă pe cei veniți cu ”tradiții învechite”, în sat este o onoare când îți calcă pragul hăitorii. Ba chiar se consideră un semn rău dacă ți-a fost ocolită casa, așa că unii gospodari răsplătesc cu diverse bunătăți musafirii, că poate vor trece și la anul.
Ce-i drept, atunci când răsplata este semnificativă, cetele dau de știre și altora pe la ce porți să treacă, ba sunt și din cei care preferă să se alipească la alte grupuri sau să revină mai târziu cu alt repertoriu, pentru a se bucura repetat de bunăvoința gazdelor. Cei din urmă fie că observă șmecheria, fie că nu, sunt bucuroși de fiecare oaspete ce le-a pășit în curte. Satele sunt și păstrătoare ale urăturilor de odinioară, alterate mai puțin de schimbarea vremilor. Astfel este și urătura culeasă de la Ion Spoială din satul Șolcani, de bibliotecara Larisa Prisacari.
Seara lui Sfântul Vasile
Să vă fie la toți cu bine.
Iată că a înserat
Dar încă nu v-am urat,
Apropiați-vă de perdele
Și ascultați cuvintele mele.
Că de când a înserat
Pe mulți boieri i-am urat,
Toți în casă ne-au luat,
Două vedre de vin ne-au dat
Și pe toți ne-au îmbătat.
La stânga cu cercei,
La dreapta cu zurgălăi,
De pereți vă alăturați,
Streșina-n cap să n-o luați
Eu vă zic, da voi urați:
Hăi- Hăi!
Mâine anul se înnoiește,
Plugușorul se pornește.
S-a sculat bădica Vasile
Într-o sfântă joi,
Cu un plugușor de 12 boi,
Boi – bourei, în coadă cu dălghei,
Pe spinare vărgăuni
Ce făceau zeci de mii de lei.
Și a plecat la arat, la câmp curat
Ara dealurile, văile, văgăunile,
Cu boroana – boronea, grâu semăna,
El din urmă răsărea.
Lui badea Vasile foarte bine-i părea.
Roata noastră de flăcăi
Mai sunați din zurgălăi
Să se audă peste văi: Hăi- Hăi!
A mai lăsat o lună – două
S-a adus aminte că are
Un lănișor de grâu semănat,
S-a dus să vadă
Dacă a dat Dumnezeu roadă.
A încălecat pe un cal
Cu frâu de argint
De care n-am mai văzut de când sunt.
Unde călca – scăpăra,
Unde atingea – foc ieșea.
De trei ori a înconjurat,
Trei spice a apucat,
În mână le-a dezghiocat,
Cucoanei pe masă le-a aruncat.
A strigat:
Măi femeie, măi nevastă
Grâul nostru-i copt – răscopt
Numai bun de treierat.
În pai e ca trestia,
În spic ca vrabia, În grăunte ca aluna
Să-l deie Dumnezeu întotdeauna.
Sus cu biciul! Cu zurgălăi
Strigați odată:
Hăi-Hăi!
A luat o clacă mare
De fete frumușele, tinere
De unde vântul bătea
Lucrul sporea.
Nu le ajungea seceri.
S-a suit pe-un băț
Și s-a dus la Bălți,
Acolo a găsit furci și lopeți.
A venit la Soroca
S-a pornit pe-un drum la vale
La găsit pe Iancu
Spânzurat de cheotoare.
A mers mai la vale,
A găsit un bostan mare
Când l-o luat și l-o pălit
Pe Iancu-n bot
Iancu o învis și la dânsu‘ o zis:
-Ce vrei măi?
-Seceri!
Fier o cumpărat
O venit la cel mai bun meșter din sat,
Mănăluță Țiganul,
Care bate bine cu ciocanul,
Cu ciocanul ciocăne,
Mucii curge,
Cu limba-i șterge,
Lucrul pe loc merge.
Zângăniți din zurgălăi
Și strigați odată
Hăi-hăi!
Seceri a luat, în câmp i-a adunat,
Prin lan înaintau,
Grâul strângeau.
A făcut din snop claie,
Din claie – hodobaie
Și-a făcut un treier mare.
A adus 9 iepe sirepe,
De 99 de ani sterpe,
Cu copitele crăpate,
Cu ață de buci legate,
Cu ciocălăi astupate.
Grâul treiera, vântul bătea,
Pâinea se vântura
Roata, măi, și mai ziceți:
Hăi – Hăi!
O încărcat el 12 care
Și s-a dus la moară lui Hade – Bade
Unde șoarecii n-au ce roade.
Morarul l-a văzut,
De bucurie a uns moara cu ou,
A așezat-o din nou,
A uns-o cu slănină,
A așezat-o pe făină,
Curgea făina în saci curată.
Adus-o la cucoană acasă.
Cucoana de bucurie,
A făcut un colac mare
Cât roata morii.
Rupe-n două – dă și nouă,
Rupe-n trei – dă și lui Andrei.
Roata, măi: Hăi – Hăi!
De urat v-am mai ura,
Dar ni-i că v-om înnopta,
Dar nu suntem de ici colea,
Suntem de la Ciuca – Buca,
Unde se face mămăliga cât nuca,
Când am dat să i-au o fărâmitură,
Mi-o tras o despicătură,
Mi-o sărit toți dinții din gură.
Mai avem noi bogății:
O poarcă cu purcei,
O vacă cu viței,
O momiță-mbrobodită
Și o mâță potcovită.
Am urat din casă-n casă
Și am dat peste năpastă:
Într-o casă mititică,
Cu șindilă acoperită,
Era o babă mărunțică,
Cu două oale de lăutoare,
Cu pieptenele când da,
Păduchii cât nuca săreau.
Săriți oameni buni
Cu furci, cu țăpoaie
Că-i scăpăm prin păpușoaie.
Pentru dânșii faceți roata
Și strigați în gura toată:
Hăi – Hăi!
Seara lui Sfântul Vasile
Să vă fie, boieri, de folos
Și anul norocos.
Dați-ne câte un leuț
Să ne cumpărăm măntăluțe.
Avem una:
Dinspre soare borta-i mare,
Dinspre stele borți mai mărunțele.
Astăzi vă dorim și vouă
Un an nou, o viață nouă.
Trageți brazda cu tărie
Tot ce-i rău să nu mai fie,
Rămâi gazdă sănătoasă
Cu bucate bune pe masă.
La anul și la mulți ani!
Aho! Aho!
