Calitatea apei din robinete i-a preocupat pe soroceni în special acum o lună, când aceasta a început a avea un miros de mucegai amestecat parcă cu dust. Până atunci apa s-a cam băut fără ca populația să cunoască cu siguranță cât de calitativă este ea, din punct de vedere al parametrilor microbiologici și sanitaro-chimici.
Mulți dintre soroceni beau apă de la robinet încrezuți că este cea mai bună. Alții din contra, au și uitat ziua în care au făcut-o ultima dată și de obicei comandă butelii sau aduc apă de la izvoare. Și dacă atunci când procurăm produse alimentare de la magazin mai tragem cu ochiul la ingrediente pentru a nu avea surprize, de ce atunci bem apa cu ochii închiși?
În luna aprilie, Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a făcut public raportul “Calitatea apei destinate consumului uman din rețele de apeducte urbane”, iar printre 32 de orașe și municipii vizate se regăsește și Soroca. Astfel, din acest raport, care poate fi accesat pe www.serviciicomunale.md, aflăm că în perioada lunilor noiembrie-ianuarie a fost investigată calitatea apei la 3 parametri microbiologici (B. Coliforme, E. Coli și Enterococi) și 21 parametri sanitaro-chimici (de bază: bor, cupru, fluor, nitriți, nitrați și plumb; parametrii indicativi: miros, culoare, turbiditate, pH, duritatea totală, reziduu sec, mineralizarea totală, amoniu, calciu, cloruri, magneziu, mangan, suma NA+k, hidrocarbonați și sulfați).
“Conform prevederilor „Normelor sanitare privind calitatea apei potabile”, prin apa potabilă se subînțelege apa destinată consumului uman în stare naturală sau după tratare fiind folosită pentru băut, la prepararea hranei sau în scopuri casnice, indiferent de origine și de metoda de livrare către consumator: prin rețea de distribuție, din sursă sau rezervor, ori distribuită în sticle sau în alte recipiente. Asigurarea populației cu apă potabilă de calitate bună și în cantități suficiente este o măsură eficientă în prevenirea și profilaxia maladiilor infecțioase transmisibile și netransmisibile, tocmai de aceea calitatea apei potabile trebuie să fie pentru stat una din prioritățile legislative, normative și de aplicare a legii pentru sănătate în relație cu mediul”.
Sursa: Raportul “Calitatea apei destinate consumului uman din rețele de apeducte urbane”.
În urma investigațiilor realizate în laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică, s-a constatat că în peste jumătate din apeducte apa nu corespunde normativelor în vigoare, și anume în 55,2% de cazuri (49,2% parametrii chimici / 13,4% parametrii microbiologici). Deși cele mai multe cazuri problematice au fost depistate în nordul Republicii Moldova, probele de apă din Soroca s-au dovedit a fi printre cele mai bune, la fel ca în alte 11 localități. În celelalte urbe au rezultat valori ce depășesc concentrația maximal admisibilă de fluor, bor, nitriți și într-un caz nitrați. Cât privește parametrii chimici ai calității apei din robinete, s-au fixat valori mărite la duritatea totală, amoniac, sulfați, pH și fier.
De calitatea apei potabile ar trebui să fie responsabili furnizorii de apă și administrația publică locală, iar dacă se întâmplă ca apa potabilă să nu întrunească valorile stabilite, Agenția Națională pentru Sănătate Publică cu Primăria pot decide interzicerea sau restricționarea folosirii apei pentru consumatori. Decizia o vor lua ținând cont de riscurile pentru sănătatea cetățenilor, iar consumatorii urmează să fie informați imediat despre situația dată. Cel puțin așa este în teorie.
“Pentru reglementarea chestiunii vizate a fost aprobat Programul Național pentru implementarea Protocolului privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016–2025 (Hotărârea de Guvern nr. 1063 din 16 septembrie 2016) și Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 182 din 19 decembrie 2019 privind Calitatea apei potabile, care va intra în vigoare la data de 03 ianuarie 2021. Scopul Programului Național este îmbunătățirea calității vieții populației și asigurarea accesului la apă potabilă sigură și sanitație îmbunătățită prin planificarea măsurilor necesare pentru realizarea indicatorilor-țintă la Protocolul privind Apa și Sănătatea. Legea privind Calitatea apei potabile are ca scop stabilirea cadrului legal privind calitatea apei potabile, precum și măsurile pe care autoritățile responsabile trebuie să le întreprindă pentru a garanta conformitatea calității apei potabile”.
Sursa: Raportul “Calitatea apei destinate consumului uman din rețele de apeducte urbane”.
Apropo, la începutul lunii mai, apa din unele regiuni ale municipiului Soroca a căpătat un miros de mucegai combinat cu dust. Sorocenii s-au revoltat pe Facebook, iar unii au apelat la SA ”Regia Apă-Canal Soroca”. Deși inițial furnizorul respingea acuzațiile și existența unei probleme, peste câteva zile după prezentarea rezultatelor investigației de laboratorul Centrului de Sănătate Publică Soroca, aceștia au confirmat că nu e totul bine, așa cum se declara inițial.
Vladimir Guțu, șeful Centrului de Sănătate Publică Soroca, ne informa atunci că se stabilise faptul că apa avea un miros inacceptabil pentru consumatori, dar că nu pune în pericol sănătatea populației. Nici într-o săptămână de la incident nu s-au stabilit cauzele sigure ale acelei probleme, SA ”Regia Apă-Canal Soroca” arăta spre ÎIS „Acva Nord”, iar cei din urmă spre râul Nistru, ploi și SA ”Regia Apă-Canal Soroca”. Deși problema s-a rezolvat parțial, mai multe necunoscute persistă deocamdată.
Și dacă în acest caz ar fi fost necesar ca furnizorul sau administrația publică să bată primii alarma și să informeze cât mai rapid populația despre problema dată, informația a fost publicată în mass-media locală și abia după aceasta au reacționat și responsabilii.
În lipsa oricărei informații publice despre calitatea apei din robinete, unii soroceni au renunțat la ea sau cel puțin nu o mai beau. De exemplu, în familia lui Ion Rotari din municipiul Soroca apa din robinet este evitată. “În casă avem apă autonomă din fântână, bem apă de la izvor de lângă podul Bechir, despre apa de la robinet nici nu știu cum este la gust”. Și în familia Alionei Leșcinschi apa de la robinet nu este folosită pentru băut. “Noi folosim apa de la robinet și de asemenea apa din fântâna pe care o avem lângă casă. Apa de la robinet o utilizăm doar pentru pregătirea mâncării, dar pentru consum doar din fântână bem. Îmi place gustul apei din fântână, avem grijă să o curățim. Din păcate, în ultima perioadă apa din robinet o folosim doar la udat și la spălarea hainelor, din cauza mirosului care persistă. De consumat nici nu este vorba”.
De calitatea apei din robinete se îndoiește și Ina Gorceag, care o preferă pe cea îmbuteliată, deși nici de ea nu este sigură. “Dacă veni vorba despre apă, vreau să vă spun că nu am încredere în calitatea apei livrată la robinet, deși se susține sus și tare că probele de laborator s-ar încadra în normele admise. Din câte cunosc, la Chișinău, Vadul lui Vodă, poate și în alte localități din Republica Moldova, apa de la robinet este tratată cu hipoclorit de sodiu, un dezinfectant mai eficient în distrugerea virușilor, germenilor, inclusiv a microbacteriilor de tuberculoză și hepatită. Noi, sorocenii, am rămas la metodele vechi, continuând să tratăm apa cu clor. Ceea ce curge din robinetele noastre e de o calitate îndoielnică, din acest motiv, la noi în familie, apa de la robinet e folosită exclusiv pentru spălat. Consumăm apă plată necarbogazoasă îmbuteliată, deși nici în acest caz nu suntem siguri de calitatea ei. Cu toate că producătorii apei îmbuteliate susțin că aceasta ar proveni din anumite izvoare curate, bănuim că tot de la robinet este. E tratată și cel puțin îi lipsește gustul și mirosul de clor de la robinet”.
De faptul că furnizorii ar trebui să informeze consumatorii despre calitatea apei soroceanca Diana Tanas este sigură, dar când se va întâmpla nu știe nici ea și nici noi. “Consumăm atât de la robinet, cât și procurăm, fiindcă ne îndoim de calitatea apei atât timp cât nu avem stație de epurare, canalizare centralizată, rezervoare de stocare a apei în mod sigur, nu putem vorbi de calitate. Nu cunosc la moment cât de calitativă este apa, însă cu două săptămâni în urmă era greu de crezut că apa de la robinet putea corespunde normelor, cu acel miros de mucegai. Sigur că autoritățile publice locale trebuie să asigure funcționalitatea, precum și informarea cetățenilor privind starea și calitatea în parteneriat cu alte instituții aferente, responsabili de expertiză și prestarea serviciilor”.
Alt sorocean, Teodor Cilipic consideră că de calitatea apei suntem responsabili cu toții, iar lipsa unei stații de epurare nu doar în Soroca și gunoiștile neautorizate nu au cum să nu se răsfrângă și asupra apei pe care o bem. “Noi de la robinet folosim apa la pregătirea bucatelor, pentru că totdeauna o fierbem. Astfel se distruge microflora patogenă, se sedimentează sărurile. Din butelie o utilizăm pentru băut, pentru că ne pasă de sănătate. Văzând ce pluteşte pe Nistru, e ca o gură mare de canalizare, nu prea doreşti să o consumi în stare proaspătă. Despre calitate – ceva am auzit. Şi să ne gândim logic – dacă în apa râului se dizolvă diferite substanţe nocive (industriale, menajere, fitosanitare, ierbicide), staţiile de curăţare nu pot să le neutralizeze la 100%. Astfel, un procent mic persistă în apa de la robinet. Şi ca şi la începutul epidemiei de coronavirus, instituţiile de stat se vor strădui să voaleze starea reală a lucrurilor, ca să nu provoace o revoltă în plus în rândurile populaţiei, deoarece momentan nu pot să întreprindă nimic pentru a aplana situaţia cu apa potabilă. Dacă Soroca varsă tot rahatul în Nistru, pe care, diluat, îl consumă Chişinăul, atunci sunt şi până la noi alţii, rahatul diluat al cărora îl consumăm noi, sorocenii. În Ucraina, ca şi în Republica Moldova, la majoritatea întreprinderilor s-a distrus sistemul sovietic imperfect de purificare a apelor reziduale, iar în loc ceva nou se construieşte încet. Mai ales la întreprinderile industriale mari, unde se cer şi cheltuieli mari. Chiar şi dacă vin investitori străini, calitatea apelor reziduale îi interesează în ultimul rând. Ei se adaptează la standardele noastre de control şi management în acest domeniu. Pe noi aceasta ar trebui să ne intereseze în primul rând, iar organizaţiile de stat să nu închidă ochii la încălcările depistate de specialiştii în domeniu, care, la rândul lor, să fie principiali şi să nu se îndoaie în urma presiunilor organelor din APL. În fine, suntem vinovaţi cu toţii – plimbaţi-vă prin împrejurimile oraşului şi veţi depista mormane de gunoi. Fabrici de prelucrare a gunoiului nu avem și acesta se înmulţeşte şi poluează şi apele pluviale, educaţie în administrarea resturilor menajere la o mare majoritate a populaţiei urbei lipseşte…”.
Pe de altă parte, administratorul furnizorului de apă potabilă centralizată a municipiului, SA ”Regia Apă-Canal Soroca”, Mihail Ojog afirmă că este de acord să publice periodic rezultatele investigațiilor apei potabile care ajunge la consumatori. “Noi suntem disponibili să publicăm rezultatele investigației apei care curge prin robinetele sorocenilor. Deși laboratorul întreprinderii noastre nu permite să facem toate probele necesare de laborator, căci acolo utilajul e de prin 1972, putem publica datele oferite de Centrul de Sănătate Publică din Soroca. Noi oricum avem contract cu ei, plătim pentru aceste investigații și o să vedem cum le putem face publice. O să analizăm în scurt timp subiectul dat”. Acesta ne-a mai declarat că este sigur de calitatea apei din robinete, așa că o consumă în familie.
Și Lilia Pilipețchi, primarul municipiului Soroca, spune că acasă bea apă doar din robinet. Cât privește publicarea informațiilor despre calitatea apei furnizate pe pagina primăriei municipiului Soroca, crede că este un lucru realizabil. “Desigur, de ce nu? Este o idee bună și o acceptăm. O să discut cu colegii de la ”Regia Apă-Canal Soroca” și vă voi informa cum vom proceda. Și eu, ca cetățean și consumator, aș fi interesată să cunosc mereu aceste informații. Noi acasă bem apă din robinet. Nu consum apă de la izvor, fiindcă cea de acolo nu este la fel de bine prelucrată”.
Deși ar fi un lucru bun ca ”Regia Apă-Canal Soroca” să publice lunar rezultatele analizelor apei din robinetele sorocenilor, furnizorul nu are o astfel de practică. Apropo, SA ”Apă-Canal Chișinău” informează trimestrial pe site-ul său despre calitatea apei potabile din robinete. Așa că chișinăuienii pot decide, în funcție de informația primită, dacă vor continua să bea apă din robinete, o vor fierbe sau filtra, ori vor comanda apa îmbuteliată. Totodată, pe portalul www.serviciicomunale.md se publică informații despre serviciile publice de gospodărie comunală din municipii și orașe, așa că este o platformă utilă pentru cetățeni.
Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului servicii eficiente la nivel local implementat de Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, cu finanțare din partea UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii. Responsabilitatea pentru conținutul materialului aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.
