„Pantelimon Halippa ne oferă modelul unei vieți de luptă și demnitate. Viața și activitatea sa sunt exemple de jertfă și devotament în slujba interesului național” (Ion Constantin, istoric român, cercetător al Istoriei Basarabiei).
…A văzut lumina zilei pe 1 august 1883, în satul Cubolta din județul Soroca, în familia lui Nicolae și Paraschiva Halippa. A urmat cursul primar la Cubolta, Școala Spirituală de la Edineț, Seminarul Teologic din Chișinău, între anii 1898-1904, Universitatea din Dorpat (Estonia). Acolo a avut contacte cu membrii mișcării socialiste ruse și aderă la mișcarea narodnicistă. A fost un luptător aprig pentru drepturile țăranilor și a militat pentru reforma agrară. A fost primul redactor al ziarului „Basarabia” cu caractere latine, prima publicație în limba română apărută la Chișinău, cu susținerea lui Constantin Stere.
Între anii 1908-1912, a urmat cursurile facultății de litere și filozofie a Universității din Iași. Cu sprijinul marelui mecenat Vasile Stroescu scoate ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, organizează Școala duminicală pentru muncitori, deschide prima Școală moldovenească, înființează Universitatea Populară de Vară din Chișinău (18 februarie 1918), al cărei Consiliu l-a condus. A înființat Partidul Național Moldovenesc, împreună cu Vasile Stroescu, Paul Gore și transilvăneanul Onisifor Ghibu.
Anul 1918 l-a găsit pe Pantelimon Halippa în fruntea curentului unionist. A activat în Sfatul Țării, organul legislativ al Basarabiei. A îndeplinit funcțiile de președinte și vicepreședinte. Împreună cu dr. Daniel Ciugureanu și Ion Pelivan a făcut parte din delegația care a plecat la Iași pentru a remite guvernului român Actul Unirii, votat la Chișinău.
Anul 1918 l-a găsit pe Pantelimon Halippa în fruntea curentului unionist. A activat în Sfatul Țării, organul legislativ al Basarabiei. A îndeplinit funcțiile de președinte și vicepreședinte. Împreună cu dr. Daniel Ciugureanu și Ion Pelivan a făcut parte din delegația care a plecat la Iași pentru a remite guvernului român Actul Unirii, votat la Chișinău. A reprezentat Basarabia la Marile Adunări Naționale de la Cernăuți (28 noiembrie 1918) și Alba Iulia (1 decembrie 1918). Ca recunoaștere a multiplelor sale merite în plan cultural și național, pe 18 octombrie 1918 a fost primit în Academia Română, ca membru corespondent. Ca parlamentar sau ministru el a luptat pentru prosperitatea economică, socială și culturală a Basarabiei. A protestat împotriva notelor ultimative din 26 și 27 iunie 1940, transmise de guvernul sovietic, prin care România era nevoită să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei.
La 28 iunie 1940, se refugiază la București. „De la 28 iunie 1940, eu personal sunt un învins de atunci și până acum (anul 1973), dar trăiesc cu nădejdea că geniul neamului românesc va învinge soarta nedreaptă”… A luptat pentru cauza basarabeană până la sfârșitul vieții. A fost condamnat la doi ani de închisoare la Sighet, ulterior predat organelor sovietice și dus la Chișinău. În anul 1952, este condamnat la 25 de ani de muncă silnică în Siberia. În anul 1955 a fost eliberat și închis la Gherla (România). Este de remarcat tenacitatea și hotărârea fermă a fruntașului basarabean de a nu renunța la acțiunile care vizau recuperarea Moldovei de Răsărit. În perioada regimului comunist Pantelimon Halippa a avut cel mai frământat destin dintre toți liderii basarabeni din Sfatul Țării. „După toate acestea oare n-am dreptul să strig: „Sus inimile, fraților români!”?
El merită să fie pus pe același plan cu alt titan basarabean, Constantin Stere… Ceasul morții sale intervine la 30 aprilie 1979, la onorabila vârstă de 96 ani. Este înmormântat în cimitirul de la Cernica. Ne-a lăsat și un testament: „Vreau să le spun fraților de peste Prut să nu-și uite neamul din care facem parte, căci numai așa vor fi vrednici urmași ai lui Ștefan cel Mare”. Pan Halippa este reabilitat și apreciat pentru jertfa sa în numele poporului român.
(Mai aprofundat consultați cărțile lui Ion Constantin „Pantelimon Halippa — o viață dedicată luptei pentru unitate națională” și a lui Ion Negrei „Pan Halippa — cavaler al adevărului”.)
Ana Bejan, prof., preşedinta Fundaţiei „Gr. Vieru”
*Sponsorul rubricii este SRL „NOUSTIL”, directoare Ecaterina Martâniuc
