De la începutul războiului agresiv și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, nu scapă nici o ocazie de a răspândi informații denaturate, speculații și falsuri despre realitățile din Republica Moldova și acțiunile autorităților moldovenești. În majoritatea cazurilor, ea invocă o pretinsă persecutare a vorbitorilor de limbă rusă în țara noastră. Portalul Stopfals.md a analizat câteva din ultimele declarații ale Mariei Zaharova.
Rusia deplânge închiderea „ultimelor surse” de informații pentru vorbitorii de limbă rusă
Decizia din 16 decembrie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) de a suspenda pe perioada stării de urgență licențele a șase posturi de televiziune: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV, a stârnit reacții adverse și comentarii malițioase din partea purtătoarei de cuvânt a MAE din Rusia. În comentariul său de pe 17 decembrie, Maria Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău că „mențin cursul de lichidare a oricărei forme de disidență în țară, prin metode totalitare de cenzură”, afirmând că „milioanele de vorbitori de limbă rusă” sunt privați de „ultimele surse de conținut informativ din țară în limba preferată de ei” și calificând decizia ca „lezare cinică a drepturilor minorităților naționale”.
Afirmația că, prin aceste acțiuni, guvernarea atentează la drepturile vorbitorilor de limbă rusă și îi privează de „ultimele surse” de informație, este una falsă. Or, în țara noastră sunt multe alte posturi care difuzează conținut informativ și în limba rusă, ele pot fi urmărite atât prin televiziunea digitală terestră, cât și prin rețelele de cablu. Reamintim că decizia CSE a fost luată „în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice, având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale”. De asemenea, suspendarea licențelor a fost determinată de multiplele constatări din rapoartele de monitorizare ale Consiliului Audiovizualului privind încălcarea prevederilor Codului Serviciilor Media Audiovizuale al R. Moldova.
Sputnik și alte site-uri blocate pentru promovarea războiului
Cu o zi înainte, într-un comentariu referitor la declarațiile Președintei Republicii Moldova Maia Sandu despre respectarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din țara noastră, purtătoarea de cuvânt al MAE din Rusia a acuzat autoritățile moldovenești de blocarea și persecutarea unor surse media „din Rusia și în limba rusă din Moldova”. „Pe 26 februarie a.c. a fost blocat accesul la site-ul agenției de informații „Sputnik Moldova”. Ulterior, restricții similare au fost introduse și față de site-urile unui șir de alte instituții de presă rusești și moldovenești de limbă rusă. Din martie a.c. sunt interzise știrile și programele social-politice rusești, iar posturile de televiziunile în limba rusă sunt sancționate cu regularitate”, a declarat atunci Zaharova.
Nici această declarație nu corespunde adevărului. Astfel, Sputnik.md și alte site-uri au fost blocate nu pentru că sunt surse de limbă rusă, ci pentru că răspândesc falsuri despre invazia rusă în Ucraina. În ordinul din 26 februarie 2022 al directorului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) se precizează că acest portal, la fel ca și Gagauznews.md, „promovează informații care incită la ură și război”. Portalul Stopfals.md a publicat mai multe articole în care a dezmințit falsurile Sputnik.md, inclusiv despre „intenția NATO de a ajunge în regiunea transnistreană”.
Falsuri despre simbolurile care se asociază cu intervenția militară rusă în Ucraina
În comentariul de pe 16 decembrie, Zaharova s-a referit și la interzicerea în Moldova a simbolurilor agresiunii ruse în Ucraina – așa-numita panglică a Sfântului Gheorghe și literele „Z” și „V”, invocând din nou o pretinsă rusofobie. „Aceste amendamente au introdus pedepse pentru utilizarea atributelor și simbolurilor așa-numitei „agresiuni militare”, între care și panglică Sfântului Gheorghe – unul dintre cele mai semnificative și dragi pentru populația vorbitoare de limbă rusă simboluri ale Marii Victorii a poporului sovietic în războiul împotriva invadatorilor naziști”, a spus Zaharova.
Această declarație la fel include falsuri. În realitate, prin modificările în Legea privind combaterea activităților extremiste și în Codul contravențiilor administrative, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova în aprilie 2022, au fost interzise doar simbolurile care se asociază cu intervenția militară rusă în Ucraina. Aceste modificări nu au nimic cu marcarea zilei de 9 mai, iar așa-numita „panglică a Sfântului Gheorghe” în realitate nu are vreo legătură cu cel de-al Doilea Război Mondial. Reamintim că deputații Partidului socialiștilor (PSRM) au cerut Curții Constituționale (CC) să verifice constituționalitatea acestei legi. La rândul său, judecătorii CC au cerut opinia Comisiei de la Veneția care a opinat pe 22 octombrie că legea prin care s-au interzis simbolurile invaziei ruse în Ucraina respectă cerințele de legalitate, legitimitate și proporționalitate. „Ținând cont de faptul că Republica Moldova este puternic expusă surselor externe de informații și constituie o țintă permanentă de dezinformare din partea surselor externe, Comisia de la Veneția consideră că Legea nr. 143 urmărește un scop legitim și răspunde unei necesități sociale”, au spus experții juridici ai Comisiei de la Veneția.
Falsurile și speculațiile Mariei Zaharova la acest subiect au fost demontate și de Daniel Vodă, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova.
Limba rusă în buletinele de vot – încă un motiv de victimizare etnică
Maria Zaharova a reclamat o pretinsă prigonire a limbii ruse și prin adoptarea noului Cod Electoral al Republicii Moldova, care prevede (art. 75, al.7) că „buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă”. Pe 8 decembrie 2022 ea a declarat că prevederile Codului afectează interesele vorbitorilor de rusă. „În toamna lui 2020, permiteți-mi să vă reamintesc, candidatul la președinție Sandu, cetățeană a României, a spus că va depune toate eforturile pentru ca folosirea limbii ruse să fie la nivel și a îndemnat oamenii să nu creadă în ceea ce se spune că după alegerea ei vor fi încălcate drepturile populației vorbitoare de limbă rusă. Deci, se pare, că a mințit atunci?”, a spus Zaharova.
Dorința Moscovei de a păstra limba rusă pe o parte din buletinele de vot la alegerile din Moldova denotă o încercare de păstrare a unui statut privilegiat al limbii ruse pe actele oficiale din țara noastră. Potrivit datelor ultimul recensământ din 2014, rușii reprezentau 4,06% din populația Republicii Moldova, fiind cea de-a treia etnie ca număr după ucraineni (6,57%) și găgăuzi (4,57%). Cu toate acestea, până acum, circa 20% din numărul total al buletinelor de vot au fost tipărite în limba rusă.
Acțiunile autorităților de a implementa limba română în administrație și acte oficiale este catalogată de Moscova drept atac la drepturile vorbitorilor de rusă din Republica Moldova. „Vorbitorii de limbă rusă din această țară nu sunt în pericol. Ei sunt respectați, la fel ca toți ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova. Asta am promis, că-i vom respecta pe toți și vom avea grijă de siguranța tuturor. Restul sunt acuzații false și încercări de destabilizare a situației din Republica Moldova”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, difuzată pe 14 decembrie 2022.
Pretinsa rusofobie, pretext pentru invadarea Ucrainei
Narativul pretinsei rusofobii este permanent vociferat de politicieni și surse media pro-Kremlin. Acesta a fost și unul din motivele false, invocate de Vladimir Putin pentru începutul invaziei armatei în Ucraina, el a declarat atunci că prin așa-zisele acțiuni de „demilitarizare” și „denazificare” sunt apărați vorbitorii de limba rusă care ar fi discriminați.
Ulterior, la nici o lună de la începutul războiului, Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a lansat pe Facebook un apel către cetățenii ruși, îndemnându-i să sesizeze ambasada dacă sunt discriminați pe bază de etnie, limbă, cultură și religie. Atunci, mai mulți utilizatori de rețele sociale, vorbitori de limbă rusă, au comentat că în Moldova nu se simt discriminați și nu le sunt încalcate drepturile. Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al MAEIE, a calificat mesajul ca unul „care nu contribuie la atmosfera de calm din societatea noastră”, confirmând că în Republica Moldova nu există discriminare, mai ales pe criterii de apartenență etnice.
Mădălin NECȘUȚU
Stopfals.md
