Pe canalul de Telegram «НЕСТЕРОВСКИЙ» (canalul deputatului Alexandr Nesterovschi) a apărut o postare cu afirmația că Republica Moldova detașează în Uniunea Europeană 13 reprezentanți diplomatici pentru aprobarea unor reforme europene și conformarea la regulile europene, acțiuni care ar fi în detrimentul statului moldav. La fel, potrivit postării, actuala guvernare continuă „să cheltuiască milioane de lei pentru promisiunile despre un viitor bun în UE” (în original: «тратить миллионы леев на обещания хорошего будущего в ЕС»), în timp ce zilnic crește numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei. În realitate, niciuna dintre aceste afirmații nu corespund realității.
Nesterovschi: Nu putem aștepta ceva bun de la Uniunea Europeană
Pe 8 ianuarie, pe canalul de Telegram «НЕСТЕРОВСКИЙ» a apărut o postare care afirmă că autoritățile moldovenești intenționează să cheltuiască milioane de lei pentru desfășurarea referendumului despre vectorul european, deși „decizia a fost deja luată în locul nostru” (în original: «за нас уже и так все решили»). Acest lucru ar fi sugerat de crearea a 13 funcții noi în cadrul misiunii diplomatice moldovenești pe lângă Uniunea Europeană.
În aceeași zi, Partidul „Renaștere – Возрождение” a distribuit postarea în cauză pe canalul său de Telegram, iar pe 9 ianuarie postarea a apărut și pe canalul de Telegram Gagauznews. „Ne întrebăm din nou la ce bun să fie cheltuite milioane de lei pentru un referendum despre vectorul european, dacă decizia a și fost luată în locul nostru? 13 funcții noi în cadrul misiunii diplomatice înseamnă, în primul rând, majorarea cheltuielilor pentru reprezentanții în cauză, esența cărora se reduce la cheltuieli din buget de dragul unor reforme europene și conformarea la reguli europene, chiar și în detrimentul statului moldav” (în original: «И вновь задаемся вопросом, зачем тратить миллионы леев на референдум о курсе на ЕС, если за нас уже и так всё решили? 13 новых постов в дипмиссии означает в первую очередь увеличение расходов на этих самых представителей, суть которых сводится к трате бюджета ради европейских реформ и соблюдения европейских правил, даже в ущерб молдавского государства»), se menționează în postare.
În continuare, în postare se afirmă că zilnic în R. Moldova se majorează numărul cetățenilor care trăiesc sub limita sărăciei: „În condițiile când în Moldova cu fiecare zi numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei crește, guvernarea PAS continuă să cheltuiască milioane de lei pentru promisiunile despre „un viitor bun în UE” (în original: «В ситуации, когда в Молдове каждый день увеличивается количество людей, находящихся за чертой бедности, PAS-овская власть продолжает тратить миллионы леев на обещания «хорошего будущего в ЕС»).
Autorii postării acuză Comisia Europeană de înrăutăţirea vieţii moldovenilor: „Sigur, Comisia Europeană este prea puţin preocupată de situaţia economică şi socială din Moldova, ei aprobă şi susţin degradarea vieţii moldovenilor de dragul respectării aparente a regulilor europene” (în original: «Ну а саму Еврокомиссию мало волнует экономическая и социальная ситуация в Молдове, они одобрительно поддерживают ухудшение жизни молдавских граждан, ради мнимого соблюдения европейских правил»).
Postări similare au fost publicate pe pagina portalului Gagauznewsmd şi pe cea a lui Alexandr Nesterovschi pe Facebook.
Pentru referendum vor fi cheltuite milioane?
La 24 decembrie, președinta Maia Sandu şi-a anunțat intenţia de a candida pentru un nou mandat şi a propus organizarea în toamna curentă a unui referendum despre aderarea la Uniunea Eurpeană.
La 28 decembrie, Parlamentul R. Moldova a aprobat în cea de-a doua lectură amendamentele potrivit cărora referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Veronica Roșca. Parlamentara a evocat evenimentele din 24 februarie 2019, când în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare a fost desfăşurat și un referendum republican. Veronica Roșca a mai argumentat că practica desfășurări alegerilor prezidențiale și parlamentare concomitent cu referendumul este deja aplicată în țările europene. Totuși, raționamentul principal a fost perspectiva de a economisi mijloacele bugetare.
Afirmația surselor citate, precum că „decizia a fost luată deja fără referendum” (în original: «и так все решили без референдума») nu este susținută de argumente. La fel, deocamdată nu putem presupune ce sumă va fi cheltuită pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Este evident că desfășurarea referendumului în aceeași zi cu scrutinul prezidențial va însemna economii financiare.
Aprecierea nivelului de trai
Afirmația potrivit căreia „cu fiecare zi numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei crește” (în original: «каждый день увеличивается количество людей, находящихся за чертой бедности»), la fel, nu este argumentată prin date. Informațiile cu privire la nivelul sărăciei sunt analizate anual sau trimestrial. Astfel, în anul 2022, nivelul sărăciei într-adevăr a crescut, însă creșterea s-a produs din cauza unor factori pe care Nesterovschi, Gagauznews şi Partidul „Renaştere” îi trec cu vederea.
Conform Raportului Guvernului despre progresul privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, nivelul sărăciei extreme a sporit până la 31,1% în 2022. Un impact asupra nivelului de bunăstare al cetățenilor a avut războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și pandemia COVID-19. Potrivit raportului, anul 2022 a fost marcat de creşterea preţurilor, războiul purtat în apropierea hotarelor Republicii Moldova, deteriorarea lanţurilor de livrări, condiţiile climaterice nefaste care au pus în pericol o parte semnificativă a producţiei, lucru care a avut impact asupra sectorului zootehnic, preţurilor de consum, exporturilor, asigurării industriei alimentare cu materie primă, etc.
Vom nota că Republica Moldova se numără printre țările cele mai afectate de războiul din Ucraina nu doar din cauza proximității geografice, dar și din cauza vulnerabilităților în domeniul energiei și a relațiilor sale strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. În plus, R. Moldova a fost afectată grav de pandemia COVID-19, care a provocat un număr mare de pierderi de vieți umane și de venituri, punând presiuni asupra sistemului de sănătate și cel al protecției sociale.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2019 (când la guvernare se aflau socialiștii), nivelul sărăciei extreme a constituit 25,2%. La finele anului 2021, adică după accederea PAS la guvernare, nivelul sărăciei s-a redus la 24,5%. Datele privind nivelul sărăciei pentru anul 2023 nu au fost deocamdată prezentate.
Milioane cheltuite nu pentru „promisiuni”, ci pentru reforme, investiții și ajutoare
Afirmațiile de pe canalele de Telegram vizate, precum că „guvernarea PAS continuă să cheltuiască milioane de lei pentru promisiunile despre „un viitor bun în UE” (în original: «PAS-овская власть продолжает тратить миллионы на обещания хорошего будущего в ЕС»), iar „Comisia Europeană este prea puţin preocupată de situaţia economică şi socială din Moldova” (în original: «еврокомиссию мало волнует экономическая и социальная ситуация в Молдове»), la fel, nu corespund realității.
Din octombrie 2021, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiții şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare au oferit R. Moldova suport în valoare de 1,2 mlrd. de euro, inclusiv:
- 404,5 mil. euro — investiţii în Planul Economic și de Investiții;
- 295 mil. euro — asistenţă macrofinanciară;
- 240 mil. euro — sprijin bugetar pentru energie şi eficiență energetică;
- 114 mil. euro — asistență pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției.
În plus, la 2 iulie 2021, Comisia Europeană a aprobat Documentul Comun de Lucru (Joint Staff Working Document) 4 – „Recuperare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic post-2020”. Este vorba de o sumă totală de peste 1,6 miliarde de euro pentru domenii ca dezvoltarea infrastructurii și conectivității rutiere, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea eficienței energetice.
Vom preciza că și în anul curent Uniunea Europeană va continua să ofere granturi Republicii Moldova, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2024. Mai exact, este vorba despre 62,5 mil. euro cu titlul de asistență macrofinanciară (AMF) și suport bugetar.
Care va fi misiunea celor 13 noi angajați ai reprezentanței diplomatice?
Guvernul a decis, într-adevăr, extinderea echipei misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, în contextul începerii negocierilor de aderare. Totuşi, acest lucru nu înseamnă neapărat că bugetul va fi cheltuit „de dragul unor reforme europene și conformarea unor reguli europene, chiar și în detrimentul statului moldav” (în original: «ради европейских реформ и соблюдения европейских правил, даже в ущерб молдавского государства»), aşa cum scriu autorii postărilor menţionate.
Numărul reprezentanţilor misiunii diplomatice a R. Moldova pe lângă UE va fi extins cu scopul de a consolida și aprofunda expertiza Republicii Moldova în discuțiile cu UE, care acoperă cele 35 de capitole de negocieri grupate în 6 clustere tematice. Aceste poziții vor fi ocupate de reprezentanți ai instituțiilor naționale, inclusiv din cadrul Biroului pentru Integrare Europeană din Cancelaria de Stat și alte instituții relevante.
Alexandr Nesterovschi și legăturile acestuia cu Ilan Șor
Alexandr Nesterovschi este deputat în Parlamentul R. Moldova și unul dintre liderii Partidului „Renaștere”. A aderat la această formațiune în martie 2023, după ce, la fel ca și colega sa, Irina Lozovan, a părăsit Partidul Socialiștilor.
La 21 septembrie 2023, deputaților Nesterovschi și Lozovan le-a fost ridicată imunitatea parlamentară, fiind desfășurate și percheziții. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, acesta a creat intenționat condiții pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare ilegală a Partidului „Renaștere”, pentru a-i asigura lui Ilan Șor menținerea controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova.
Gagauznews.md aparţine unei persoane afiliate lui Şor
Potrivit datelor Rise.md, portalul Gagauznews.md aparține organizației „A.O. Centrul Comunitar Anticriză”. Fondatorul Centrului este Victor Petrov, desemnat în funcția de vicepreședinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia (bașcan) în frunte cu Evghenia Guţul, o persoană protejată şi promovată de Ilan Şor.
Pe 26 februarie 2022, la două zile de la declanșarea de către Rusa a războiului împotriva Ucrainei, portalul Gagauznews.md a fost blocat la cererea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovare de informații ce incită la ură și război. Site-ul rămâne blocat şi în prezent, însă acelaşi conţinut propagandistic pro-Kremlin este publicat acum pe Gagauznews.com, o clonă a versiunii iniţiale a portalului.
Acest site a fost demascat în repetate rânduri că răspândea falsuri. În decembrie 2023, acesta lansa știri care dezinformau că PAS ar intenționa să lichideze autonomia găgăuză prin nişte amendamente legislative. Falsul a fost dezmințit de Stopfals.md.
Partidul „Renaștere”, legătura cu Șor și fluxurile de dezinformare
Partidul „Renaștere” a fost creat de un grup de deputați care au părăsit fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în anul 2012. La prezidențialele din 2016, formațiunea l-a susținut pe Igor Dodon.
În martie 2023, foștii deputați din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit fracțiunea socialiștilor și au aderat la Partidul „Renaștere”. S-au alăturat formațiunii și deputații Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, excluși din PSRM în mai, după ce l-au vizitat pe Ilan Șor în Israel.
Președinta interimată a formațiunii este Natalia Parasca, tot ea consilier municipal de Chișinău. Partidul „Renaștere” se pronunță împotriva Maiei Sandu și cere ca PAS, aflat la guvernare, să fie declarat în afara legii.
În octombrie 2023, candidatul „Renaștere” pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Vasile Bolea, a declarat că autoritățile intenționează să denunțe până la sfârșitul anului aproape 300 de acorduri în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Afirmația este parțial falsă și speculativă, fiind dezmințită de Stopfals.md.
Cu o zi înaintea alegerilor locale generale din 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals în care președinta Maia Sandu s-ar fi referit la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. Acest video a fost un deepfake.
La 20 decembrie 2023, președinta interimară a formațiunii, Natalia Parasca, a declarat pe canalul său de Telegram că „integrarea europeană amenință valorile tradiționale ale Moldovei”, referindu-se la faptul că acum preoților catolici li se permite să binecuvânteze căsătoriile dintre persoane de același sex. Și acest fals a fost dezmințit de Stopfals.md.
Elena Celak, Stopfals.md
