La 13 iunie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în lectură finală, legea care prevede revizuirea hărții judiciare. Documentul presupune reorganizarea instanțelor judecătorești și a curților de apel cu scopul de a îmbunătăți calitatea actului justiției. Totuși, autoritățile din Găgăuzia au calificat revizuirea cărții judiciare ca o „lezare” a drepturilor poporului găgăuz şi un „pericol la adresa autonomiei găgăuze” în general. În realitate, reorganizarea nu ţinteşte doar autonomia şi nu are un caracter discriminatoriu.
Când a început elaborarea proiectului de lege?
La 26 mai 2020 a fost creat un grup de lucru cu privire la revizuirea hărții judiciare care urma să stabilească în care circumscripţii este necesară optimizarea ce ar asigura o mai bună funcţionare a instanţelor judecătoreşti. În iulie 2021, grupul de lucru a prezentat un raport conţinând concluziile despre numărul de judecători şi instanţe judecătoreşti, amplasarea sediilor, volumul de lucru per judecător, infrastructura de acces la instanţele judecătoreşti, numărul de angajaţi, evaluarea edificiilor şi impactul financiar.
Pe parcursul anului, au fost organizate mai multe runde de dezbateri publice (1, 2) la subiectul optimizării hărţii judiciare a ţării cu participarea reprezentanţilor sistemului judiciar şi a altor actori interesaţi.
Astfel, a fost elaborat un proiect de lege care are drept scop organizarea eficientă a accesului la justiţie (sediile judecătoriilor), asigurarea echitabilă a distribuirii sarcinilor între instanţele judecătoreşti şi valorificarea eficientă a mijloacelor publice.
Ce prevede reorganizarea instanţelor judecătoreşti?
Proiectul de lege adoptat de Parlament în a doua lectură stipulează că în Republica Moldova vor rămâne 14 instanţe judecătoreşti şi trei curţi de apel. Totodată numărul sediilor lor teritoriale nu se va schimba, modificări suferind doar subordonarea acestora. Numărul de instanţe judecătoreşti se va reduce de la 15 la 14 din contul comasării judecătoriei Anenii Noi cu judecătoria Căuşeni (sediul Căuşeni).
Modificarea sediilor instanţelor judecătoreşti prevede următoarele:
- Judecătoria Bălți, pe lângă sediile secundare la Fălești și Sângerei, va mai avea un sediu secundar la Glodeni;
- Sediul Leova al Judecătoriei Cimișlia va fi transferat la Judecătoria Hâncești;
- Sediul secundar Dondușeni al Judecătoriei Edineț se transferă la Judecătoria Drochia, astfel încât după modificare, Judecătoria Edineț va avea sedii secundare în or. Briceni și or. Ocnița, iar Judecătoria Drochia va avea sedii secundare în or. Râșcani și or. Dondușeni;
- Judecătoria Căușeni va avea sedii secundare în or. Ștefan Vodă, or. Anenii Noi și or. Bender (Varnița);
- Judecătoria Cahul va avea sedii secundare în or. Taraclia, or. Cantemir și or. Vulcănești;
- Curtea de Apel Comrat va fuziona cu Curtea de Apel Cahul fiind redenumită în Curtea de Apel Sud.
La fel, proiectul de lege presupune modificarea a încă două instanţe de apel (pe lângă cea de la Comrat):
- Curtea de Apel Bălți va fi redenumită şi va deveni Curtea de Apel Nord;
- Curtea de Apel Chișinău va fi redenumită şi va deveni Curtea de Apel Centru.
Astfel, observăm că reorganizarea se referă nu doar la instanţele judecătoreşti din Găgăuzia, respectiv, nu este corectă afirmaţia că modificările ţintesc direct autonomia. La fel, este incorectă şi declarația că locuitorii din Găgăuzia ar putea fi privaţi de acces la justiție, or toate sediile instanțelor judecătoreşti vor rămâne unde erau, diferența ține doar de faptul că acestea își modifică jurisdicția. Reorganizarea nu presupune închiderea sediului Vulcănești al judecătoriei și sediului de la Comrat al Curţii de Apel. Din punct de vedere juridic, sediul Vulcănești se va subordona judecătoriei Cahul, pe când sediul Ceadâr-Lunga va fuziona cu cel de la Comrat.
Ce spun reprezentanţii autorităţilor din Găgăuzia?
Reprezentanţii autorităţilor din Găgăuzia au considerat modificările drept „lezare a drepturilor autonomiei” (în original: «ущемление прав автономии»), „discriminare” (în original: «дискриминацию») şi „demontare a autonomiei găgăuze” (în original: «демонтаж гагаузской автономии»). Astfel, în postarea făcută pe canalul de Telegram al başcanei Evghenia Guţul se menţionează că „aceste modificări au efectiv un caracter antipopular şi promovează agenda anticonstituţională de demontare a Autonomiei Găgăuze şi lezare a drepturilor poporului găgăuz, lipsindu-l de dreptul de acces la justiţie” (în original: «эти изменения фактически носят антинародный характер и продвигают антиконституционную повестку демонтажа Гагаузской Автономии и ущемления прав гагаузского народа, лишая его права доступа к правосудию»).
Aceeași afirmație apare și pe site-ul oficial al Comitetului Executiv din Găgăuzia fiind însoțită de precizarea că autoritățile din autonomie pregătesc o adresare oficială la Curtea Constituțională a Republicii Moldova cu solicitarea de a analiza și verifica constituţionalitatea legii.
„Regimul Sandu demontează autonomia Găgăuză — Guţul” (în original: «Режим Санду демонтирует Гагаузскую автономию — Гуцул») – este titlul ştirii despre noua hartă judiciară publicate de canalul de Telegram Gagauznews — Новости Гагаузии. Ştirea în cauză a fost distribuită de această resursă şi pe pagina sa de Facebook. Acelaşi lucru scriu și canalele de Telegram TV6, Молдавия сегодня, Salut Молдова!, Sputnik Молдова, Первый в Молдове Новости şi Partidul Politic ȘOR. O publicație similară a apărut și în grupul «Молдавский календарь» de pe Facebook.
Pe site-ul Adunării Populare din Găgăuzia (APG) a fost publicată o declarație a Prezidiului APG adresată președintei Maia Sandu. Potrivit declarației, modificările sistemului judiciar s-ar putea solda cu discriminarea și lezarea drepturilor locuitorilor autonomiei privind accesul la justiție. „Legea nr. 135 din data de 13.06.2024, adoptată de Parlament în cadrul reformei declarate a sectorului justiţiei, aparent având ca scop îmbunătăţirea calităţii activităţii organelor judecătoreşti şi construirea în ţara unui sector de justiţie independent, eficient şi social orientat, de fapt, poartă un caracter antipopular şi promovează o agendă anticonstituţională de demontare a autonomiei găgăuze şi de încălcare a drepturilor poporului găgăuz, privându-l de dreptul de acces la justiţie”, se menționează în declarația Adunării Populare.
De ce este nevoie de revizuirea hărții judiciare?
Potrivit notei informative la proiectul de lege, scopul reorganizării instanțelor judecătorești ține de sporirea calității justiției și de asigurarea utilizării cât mai raționale a fondurilor publice. Volumul de muncă al judecătorilor este un factor care afectează substanțial calitatea actului de justiție, totuși volumul de lucru al instanțelor și judecătorilor diferă. În anul 2023, instanțele naționale au avut în procedură 353.201 de dosare, cea mai mare parte, adică 122.846 de dosare, s-a aflat pe rol la Judecătoria Chișinău, iar alte 43.177 de dosare la Curtea de Apel Chișinău. Cel mai mic volum de lucru printre instanțele judecătorești de nivelul întâi a fost înregistrat la Judecătoria Criuleni și Judecătoria Anenii Noi, iar printre instanțele de apel – la Curtea de Apel Comrat.
Organizarea actuală a unor instanțe judecătorești, la fel, nu răspunde criteriilor de eficacitate, calitate și celeritate a actului justiției. În unele instanțe judecătorești, precum Judecătoria Comrat sediul Vulcănești și sediul Ceadîr-Lunga, Judecătoria Anenii Noi și sediul Bender (Varnița), activează un număr foarte mic de judecători (de la 1 la 3 judecători). Numărul insuficient de judecători în aceste instanțe nu permite respectarea criteriului de repartizare aleatorie a cauzelor, iar costurile de întreținere a clădirilor în care își desfășoară activitatea judecătorii respectivi sunt foarte mari.
La revizuirea hărții judiciare s-a ținut cont și de criteriul referitor la infrastructura teritorială a localităților în circumscripțiile judecătoriilor sau curților de apel. Astfel, transferul sediului Vulcănești de la Judecătoria Comrat la Judecătoria Cahul este justificat de amplasarea geografică a localităților din raionul Vulcănești în raport cu mun. Cahul. Astfel, distanța între Vulcănești și mun. Cahul este de 34 km, pe drumul republican, pe când la distanța între or. Vulcănești și mun. Comrat este de 83 km. În plus, la Judecătoria Cahul există volum de lucru suficient pentru 18 judecători, pe când la Vulcănești activează efectiv un singur judecător. Astfel încât transferul sediului Vulcănești al Judecătoriei Comrat la Judecătoria Cahul răspunde criteriilor de distribuție proporțională a volumului de lucru, notează autorii notei informative.
Totodată, în urma fuzionării a două curți de apel prin crearea Curții de Apel Sud cu două sedii – cel central în municipiul Cahul și cel secundar în municipiul Comrat, cheltuielile administrative ale instanțelor se vor reduce.
Elena Celak, Stopfals.md
