Iurie Chirinciuc: “Până în prezent fondul rutier a fost distribuit pe criterii politice”

0
33

În cadrul deplasărilor tradiţionale în teritoriu a membrilor Guvernului, Soroca a fost vizitată marţi de Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Demnitarul a fost însoţit şi de Ion Drucec, șeful adjunct al Administrației de Stat a Drumurilor. După întrevederea cu primarii şi funcţionarii locali, i-am solicitat ministrului să ne răspundă la câteva întrebări.

Ministrul i-a îndemnat pe primari să fie mai activi
Ministrul i-a îndemnat pe primari să fie mai activi

− În cadrul consultărilor publice unde s-a discutat despre starea drumurilor locale, primarii din satele mai îndepărtate de centrul raional au menţionat că sunt nevoiți să achite mai mult pentru aceeaşi suprafaţă de drum deszăpezit din cauza că se consumă mai mult combustibil pentru ca tehnica să ajungă în acele localităţi. Care ar fi o soluţie în aceste cazuri?

− Soluţia este descentralizarea şi depolitizarea repartizării fondurilor rutiere. În 2017, noi preconizăm să le dăm primarilor o sursă de finanţare în aşa mod ca ei să aibă posibilitatea să soluţioneze aceste probleme şi cu atât mai mult să mai atragă şi alte surse de finanţare. Pentru că dumnealor trebuie să se ocupe de aceste probleme, dar neavând acele pârghii le-a fost foarte greu. Sunt sigur că din 2017 această sursă mică de finanţare de peste 100 de mii de lei la mia de locuitori, va da posibilitatea ca pas cu pas în timp să soluţioneze toate aceste probleme. Fie închiriază, contractează sau procură tehnica necesară pentru a deszăpezi acele porţiuni de drum. Primarii spun că sunt foarte mulţumiţi de iniţiativa care urmează să fie susţinută în Guvern şi Parlament.

− Oricum, ei sunt puşi în condiţii inegale faţă de cei situaţi mai aproape de oraş, căci trebuie să achite mai mult pentru combustibil…

− Aceasta este o situaţie temporară, pe care în timp ei urmează să o soluţioneze. Problema se va soluţiona mult mai uşor după reforma administraţiei publice de nivelul întâi, atunci când va fi comasarea primăriilor cu cinci mii, şapte mii şi zece mii de locuitori, vom consolida posibilităţile şi sursele şi vom avea posibilitatea să rezolvăm mult mai uşor acele probleme ca fiecare primar cu adevărat să devină şi gospodar în acele localităţi, şi nu numai să contracteze sau să aştepte să vină cineva să soluţioneze problemele, dar să le rezolve singur.

− Avem patru localităţi în raion care pe parcursul ultimilor cinci ani nu au primit nici un leu alocaţii din bugetul de stat pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor, cum ar fi Oclanda, Holoşniţa, Ocolina şi Tătărăuca Veche. De ce se întâmplă aşa ceva?

Iniţial oaspeţii au prezentat informaţii cu privire la situația din domeniul pe care-l gestionează, în linii mari aceasta fiind una pozitivă şi promiţătoare. Dar fiindcă în provincie nu-i chiar totul roz cum se arată în rapoartele oficiale, iar cei de pe loc se confruntă cu diverse probleme, comune pentru majoritatea localităţilor, primarii au adresat mai multe întrebări funcţionarilor din Capitală. Acestea ţin în special de criza locală de sare pentru materiale antiderapante, problemele cu arendarea tehnicii, reparaţia străzilor din interiorul satelor şi finanţarea acestor lucrări, iluminarea drumurilor naţionale care trece prin localităţi, suplimentarea numărului de treceri pentru pietoni, construcţia podului Cosăuţi-Iampol şi altele. Iurie Chirinciuc şi Ion Drucec au răspuns la întrebările primarilor şi i-au îndemnat să fie mai activi şi să caute diverse fonduri pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.

− Până în prezent fondul rutier a fost distribuit pe criterii politice. Adică acei primari care susţineau conducerea raionului sau a Republicii Moldova primeau bani din fondul rutier, iar cei care nu susţineau, nu primeau banii. Noi cu această reformă dăm bani la toţi. Descentralizăm şi depolitizăm repartizarea fondului rutier pe criterii politice. Pentru că indiferent de ce localitate ar reprezenta acel primar, aceşti locuitori au votat toate partidele, nu doar un singur partid. Noi suntem obligaţi să dăm bani din fondul rutier pentru toţi cetăţenii. Sunt foarte multe localităţi din Republica Moldova care nu au primit bani. În 2016 nu au primit bani chiar şi acei care au susţinut guvernarea, pentru că nu am avut această posibilitate.

− Vor fi oare cumva compensate aceste sate pentru că nu au primit aceşti bani pe motive politice?

− Eu pot să vă spun un singur lucru, de azi înainte acest lucru nu se va mai repeta. Banii vor fi distribuiţi localităţilor la mia de locuitori. În rest ce a fost şi cum va fi vom vedea.

− Sorocenii s-au bucurat în această vară când presa a scris că se va continua reparaţia tronsonului de drum de la Şolcani la Arioneşti. Cam în cât timp va fi reparat acest drum?

− Conform contractului, după ordinul de începere a lucrărilor (care a fost semnat săptămâna trecută — n.a.), în termen de doi ani de zile ei sunt obligaţi să dea drumul în exploatare. Deci, la sfârşitul anului 2018 drumul trebuie să fie dat în exploatare. Dar de obicei cam toţi întârzie din diverse motive. Eu zic că în cel mai rău caz în 2019 drumul trebuie să fie finalizat.

− Atunci când se repară drumurile, sunt şi cazuri când antreprenorii, proiectanţii şi autorităţile intră în cârdăşie şi se spală bani. Cum veţi supraveghea ca să fie respectată anume acea calitate a asfaltului sau acea grosime şi suprafaţă?

− Aici nu poate fi vorba de spălare de bani, deoarece antreprenorul a câştigat licitaţia şi aceea este suma, nu poate vorba de altă sumă. Dacă îi spală, îi spală pe munca lui. În cazul de faţă compania care a câştigat licitaţia a dat un preţ mai mic decât preţul estimativ cu circa 15 la sută. Nu poate să fie vorba de spălare de bani, pentru că toate lucrările trebuie să fie efectuate conform contractului, conform proiectului. Este şi o companie care supraveghează aceste lucrări, în cazul de faţă mi se pare că tot este italiană. Lucrările nu pot fi recepţionate până nu vor fi avizate şi semnate de această companie supraveghetoare şi de administraţia de stat a drumurilor, adică avem două organizaţii care supraveghează aceste lucrări. Doar că trebuie să le facă în termen şi calitativ.

 

logo_rubricaAceastă rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la București. Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate aparține autorului logo_amb_finlandeiși nu neapărat reflectă poziția Ambasadei.


Articolul precedentCatedra “Arte plastice și decorative” la 25 de ani
Articolul următorObservatorul de Nord – acum și abonare online
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.