Bunele practici europene de implicare a cetățenilor în procesul decizional, aplicate la Cimișlia

0
219
La inițiativa părinților, în curtea grădiniței „Foișor” din orașul Cimișlia a fost amenajat un pavilion pentru copii. Sursa foto: Primăria Cimișlia

În orașul Cimișlia, un grup de cetățeni au venit cu inițiative de amenajare a localității, iar în urma unui concurs, ideile lor au căpătat contur. Primăria a alocat jumătate din suma proiectului, iar grupul de inițiativă – altă jumătate. Prin eforturi comune, s-a reușit amenajarea unui foișor în curtea unui bloc de locuit și construcția unui pavilion la grădinița din localitate.

 Propunerea ca Primăria Cimișlia să ofere bani pentru proiectele cetățenilor a fost pe placul mai multor locuitori ai orașului, inclusiv al Victoriei Cîrlan. Femeia a lucrat câțiva ani în afara țării, unde a văzut creativitatea și implicarea cetățenilor europeni în viața comunității. În 2012 s-a întors acasă, iar când a apărut oportunitatea de a propune spre finanțare un proiect, s-a gândit că în fața blocului unde locuiește ar trebui să fie un foișor, unde s-ar putea relaxa atât persoanele în etate, cât și copiii. Mai ales că în preajmă sunt și câțiva copaci frumoși, iar un loc de odihnă amenajat s-ar potrivi de minune. Inițial locatarii au fost reticenți și nu doreau să contribuie și ei la realizarea proiectului. „Mi-a fost foarte greu să-i conving pe oameni să se implice. Să știți că unii cetățeni sunt bolnavi de o maladie, cea a nepăsării… Acum îi văd permanent în foișor pe cei care criticau inițiativa mea și spuneau că primăria trebuie să facă totul. Această experiență m-a convins că nu poți realiza ceva de unul singur. Și acum discut cu oamenii, îi conving să nu așteptăm ca altcineva să ne dezvolte localitatea, ci s-o facem noi”, povestește Victoria Cîrlan, care a și candidat pentru funcția de consilieră locală, deoarece vrea să facă schimbări în localitate.

În câteva zile, pavilionul grădiniței „Foișor” a fost ridicat.
Sursa foto: Primăria Cimișlia

Pavilionul amenajat la inițiativa și cu ajutorul părinților
Tatiana Codreanu a aflat întâmplător despre intenția primăriei de a implica și cetățenii în dezvoltarea localității. Revoltată că micuții din grupa-creșă de la grădinița din localitate nu au un loc amenajat pentru joacă, ea a căutat soluții. „Am un băiețel de trei ani, atunci era în grupa-creșă. Am observat că, ori de câte ori ieșeau afară, copiii nu aveau unde și cu ce se juca: nici pavilion, nici tobogane. Era toamnă și atât de mult m-a afectat că micuții, dacă nu aveau ce face, strângeau prin jurul grădiniței crenguțe și frunze. Am discutat cu mai mulți părinți și am mers la primărie să ne plângem”, povestește femeia. Atunci a și aflat că Primăria Cimișlia avea alocată o sumă de bani pentru proiectele propuse de cetățeni. Autoritățile au cumpărat toboganele, însă era nevoie și de un pavilion. În scurt timp, Tatiana a depus proiectul de construcție a pavilionului pentru ca micuții să-și poată desfășura activitățile în aer liber. Primăria a alocat 10 mii de lei cu o condiție: părinții și bunicii să se mobilizeze și să contribuie și ei cu o sumă similară. Contribuția părinților a fost cuantificată fie în materiale de construcție sau în zile de muncă la instalarea și amenajarea acelui pavilion. Astfel, datorită implicării cetățenilor, astăzi grupa-creșă are un pavilion modern, iar copiii se pot juca în voia lor.

Curtea grădiniței din sectorul Cogâlnic al orașului Cimișlia este mai veselă cu un pavilion construit cu ajutorul părinților și al autorităților publice locale.
Sursa foto: Primăria Cimișlia

Idei din Europa, aplicate în Moldova
Vasile Sidor, specialist în atragerea investițiilor la Primăria Cimișlia, spune că practica implicării cetățenilor în dezvoltarea și modernizarea comunității este preluată din alte țări. Angajații primăriei au beneficiat de instruiri internaționale, unde au învățat cum să revitalizeze zonele urbane degradate. Într-o vizită de studiu în Polonia, a văzut care sunt beneficiile implicării cetățenilor în procesul decizional, iar la întoarcere a aplicat în practică aceste cunoștințe, convingând administrația locală să aloce o anumită sumă de bani pentru proiectele inițiate de cetățeni. „În 2019, Consiliul local a alocat 100 de mii de lei pentru proiectele cetățenilor și am aprobat un regulament cum să repartizăm mijloacele financiare, în bază de concurs. S-a acordat suma maximă de 10 mii de lei pentru un proiect, iar cetățenii trebuiau să contribuie cu cel puțin 5 mii de lei. Se permitea ca această contribuție a oamenilor să nu fie neapărat în bani, dar se acceptau materiale de construcție fie ajutor ca și forță de muncă”, explică Vasile Sidor.

Acest foișor din curtea unui bloc din orașul Cimișlia a fost construit la inițiativa unei locatare.
Sursa foto: Primăria Cimișlia

Primăria este doar un prestator de servicii, cu un buget format din banii cetățenilor”
În opinia Vladei Ciobanu de la Asociația Obștească „Primăria mea”, mulți nu cunosc beneficiile implicării cetățenilor. „Atât administrația publică locală, cât și mediul de afaceri, dar chiar și unele organizații neguvernamentale, nu înțeleg rostul consultării cetățenilor. Încă mai trăim cu percepția că cetățenii nu știu de ce au nevoie, iar cineva dintr-un oficiu înțelege mai bine. Însă oamenii, indiferent de vârstă, sex, venit, studii și altele cunosc mult mai bine de ce au nevoie, iar implicarea lor trebuie valorificată. Este necesar să schimbăm în general percepția despre rolul primăriei. Primăria este un prestator de servicii, cu un buget format din banii cetățenilor. Respectiv, cetățenii trebuie implicați nu doar în cadrul bugetării civile, ci și în multe alte activități, și nu doar prin discuții publice”, afirmă experta. Vlada este convinsă că transparența este un atu în activitatea administrațiilor publice locale: „Evident, există problema resurselor: administrațiile trebuie să aibă specialiști în comunicare, pagini web bine-gândite și administrate, dar și o dedicație reală pentru transparență, astfel încât să încurajeze interacțiunea cu cetățenii. Firește, ele trebuie asistate prin resurse financiare, instruiri și mentorat. La momentul actual, însă, majoritatea administrațiilor publice locale nici nu publică deciziile adoptate, darămite să organizeze procese de bugetare participativă”.

Lilia Zaharia


Articolul precedentRaionul Soroca este pe locul 5 la șomaj la nivel de republică
Articolul următorCel mai bun plan de afaceri cu caracter social este al absolventului Colegiului Tehnic Agricol din Soroca, Cristian Pleșca
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.