ECONOMIE: Moldova.org a analizat cum statul a vândut bunurile publice în ultimii 10 ani

0
102
 

În decursul ultimului deceniu, din 2011 până în 2020, din privatizarea bunurilor de stat au fost obținute venituri în valoare de peste 2,1 miliarde lei. Cele mai mici venituri (36,7 milioane lei) au fost încasate în 2015, cele mai mari – anul trecut, 420 milioane lei.  

Cele mai mari întreprinderi au fost vândute după ce au fost expuse spre vânzare în mai multe runde de privatizări. Drept urmare, în unele cazuri prețul inițial putea să scadă și cu sute de milioane de lei. Iar privatizările a două întreprinderi cu capital de stat, Tutun-CTC și Air Moldova, au fost cercetate de o comisie parlamentară, care a constatat abateri grave în procesul de privatizare. 

2020. Cele mai mari venituri din ultimii zece ani

Anul trecut statul și-a propus să obțină venituri de 700 milioane lei în urma privatizărilor. Din bunurile scoase la vânzare în 2020 au fost adjudecate 19, în valoare totală de 420,5 milioane lei.

Pe lista celor 51 de bunuri propuse spre vânzare a figurat hotelul Zarea din centrul capitalei, pentru care statul cerea 29,56 milioane lei. Prima dată acest hotel a fost propus spre vânzare încă în 2013, atunci statul anunțând un preț de 45 milioane de lei. Deja în 2016 hotelul a fost vândut la prețul de 35,1 de milioane de lei unei persoane fizice. Aceasta însă nu a respectat termenul de achitare, iar decizia de privatizare a fost anulată. 

Un alt obiectiv de pe lista de privatizare în 2020 a fost pachetul de 78,28% din S.A. Metalferos, care a fost implicată în mai multe scheme de corupție. Pentru acțiunile sale, statul a cerut atunci circa 907,8 milioane lei. Întreprinderea a fost scoasă la licitație și în 2021, însă prețul a scăzut până la 843 milioane lei. 

Până în prezent, cele două obiective încă nu și-au găsit cumpărători.

2019. Vânzarea Tutun-CTC cu abateri grave 

În 2019 statul a încasat circa 191,7 milioane lei din privatizarea bunurilor. Cea mai valoroasă dar și mai controversată tranzacție poate fi considerată privatizarea cotei statului din S.A. Tutun-CTC. Concursul comercial a fost desfășurat în 2018, contractul de vânzare-cumpărare fiind încheiat abia în ianuarie 2019. În cadrul tranzacției au fost vândute 5.076.982 acțiuni (90,81%) la prețul de 166,1 mil. lei, suma ridicându-se la 167,7 mil. lei după achitarea taxelor și impozitelor stabilite de legislație. Noul proprietar a devenit Le Bridge Corporation Limited LTD. 

Însă, potrivit unui raport prezentat de Curtea de Conturi, procesul de privatizare s-a desfășurat cu mai multe încălcări: 

  • pachetul de acțiuni ale statului nu a fost expus regulamentar la licitațiile cu strigare, organizate prin Bursa de Valori a Moldovei; 
  • procedura de selectare a câștigătorului concursului comercial nu s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, astfel interesele legitime ale statului nu au fost apărate;
  • privatizarea pachetului de acțiuni s-a efectuat fără evaluarea obligatorie, ceea ce a dus la micșorarea capitalului propriu. În rezultat, pachetul de acțiuni al statului, care costa 338,3 milioane de lei, s-a vândut la un preț mai mic, valoarea acțiunilor fiind micșorată cu 172,2 milioane de lei sau cu 50,9% din valoarea totală a acțiunilor. 

Prima încercare de a privatiza Tutun-CTC a avut loc în noiembrie 2000. Atunci deputații au adoptat un proiect individual de privatizare prin concurs investițional, doar că întreprinderea așa și nu a mai fost scoasă la licitație. Abia în 2008, cele 90,8% din acţiuni au fost expuse la Bursa de Valori la prețul de 304,57 milioane de lei (circa 29 milioane de dolari la cursul de schimb din acele zile). Însă întreprinderea nu și-a găsit cumpărători. Peste alți opt ani, pachetul de acţiuni de la Tutun-CTC a fost scos iarăși la privatizare, prețul cerut de stat fiind de circa 340,2 milioane de lei (mai puțin de 20 de milioane de dolari).

2018. Din proprietatea statului a zburat Air Moldova

În 2018, în bugetul de stat au intrat venituri din privatizare în sumă totală de circa 366 milioane lei. Din cele 70 de bunuri expuse la licitație (majoritatea în mod repetat), au fost privatizate doar 19. Acest an va intra în istoria privatizării drept anul în care a fost vândută întreprinderea de stat Compania Aeriană Air Moldova, expusă la licitație cu prețul de pornire de 48,23 de milioane de lei, investitorul urmând să-și asume și plata datoriilor de aproximativ 60 de milioane de euro.

Singura entitate care a depus o ofertă pentru preluarea Air Moldova a fost SRL Civil Aviation Group, fondată de un grup de investitori, în care cota majoritară era deținută de compania internațională Blue Air. Valoarea tranzacției de vânzare-cumpărare depășea suma de 1,2 miliarde de lei, din care doar 50 de milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat. Restul sumei reprezentau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite. 

Privatizarea companiei a fost examinată și în cadrul Comisiei parlamentare pentru analiza modului de privatizarea a mai multor întreprinderi de stat, care a fost instituită după plecarea PDM de la putere. Președintele Comisiei, Igor Munteanu, a declarat că fosta întreprindere de stat Air Moldova, care deținea o cotă de piață de 44%, a fost privatizată în 2018 în condiții netransparente și cu o viteză amețitoare. Potrivit lui, la un an de la privatizare, compania se află în aceeași situație financiară proastă. După privatizare, suma datoriilor a rămas neschimbată, iar noii investitori nu au atras niciun leu din resurse proprii. „Prin urmare, putem spune că interesele statului au fost prejudiciate substanțial. Privatizarea a fost ilegală, iar după un an situația financiară este la fel de proastă”, declara atunci Igor Munteanu.

2017. După mai mulți ani de scoatere la mezat, statul vinde Floare-Carpet și Vibropribor

Veniturile din privatizare achitate în bugetul de stat în anul 2017 au constituit 166,4 milioane lei, atunci fiind puse la vânzare 73 bunuri (majoritatea lor repetat). Drept rezultat, au fost privatizate 16 bunuri, inclusiv cele 59,5% din acțiunile statului deținute la S.A. Floare-Carpet. Statul a tot încercat să-și vândă acțiunile încă din 2012, cu 162 milioane de lei, iar după cinci ani, în 2017, pachetul a fost vândut cu suma de 44,1 milioane lei. 

De asemenea, statul a vândut 31,4% din pachetul de acțiuni al S.A. Glass Container Company, care era unul din cei mai mari producători de articole din sticlă din Moldova. Valoarea tranzacției a fost de 28,93 milioane lei, cu câteva sute de mii de lei peste prețul cerut de stat.  

În același an a fost privatizată Întreprinderea de Stat Vibropribor, vândută ca un complex patrimonial unic către S.R.L. Horus la prețul de 38,6 milioane lei. Vibropribor a fost scoasă la concurs prima dată în anul 2008, prețul inițial fiind de 235,5 mil. de lei. În 2010, prețul era deja de 170 de milioane.

În 2020, vicepreședintele Parlamentului de atunci, Alexandr Slusari, a pus la îndoială rezultatele privatizării întreprinderii Vibropribor. Deputatul a fost revoltat de faptul că complexul cu o suprafață de 41,4 mii de metri pătrați, situat în centrul Chișinăului pe un teren de 5 hectare, a fost estimat la mai puțin de 36 milioane de lei sau 45 USD per metru pătrat. „La momentul privatizării întreprinderea respectivă nu a avut datorii. Am analizat ofertele de privatizare anunțate de Agenția Proprietății Publice și am reținut că pentru o clădire similară acum se propune un preț inițial de 200 mln lei!”, spunea deputatul.

La rândul său, APP a declarat că, începând cu 2017, întreprinderea a fost expusă la concurs comercial ca un complex patrimonial unic de 20 ori. În procesul pregătirii întreprinderii pentru privatizare, APP a organizat evaluarea imobilului de către specialiști licențiați, care au și venit cu estimarea prețului de 36 milioane de lei.

2016. După opt ani, statul vinde magazinul UNIC 

Pe parcursul anului 2016, a fost acceptată privatizarea bunurilor în sumă totală de 341,6 milioane lei. Pe lista obiectivelor privatizate au figurat două obiective, care au fost atent monitorizate de specialiști: S.A. Aeroport Catering, unde statul avea pachetul de 100% de acțiuni, și S.A. Magazinul Universal Central UNIC, cota statului fiind de 85,45% din acțiuni. 

În primul caz, Aeroport Catering a fost expusă la licitație deschisă la Bursa de Valori a Moldovei. Până atunci, compania a fost expusă de șapte ori. Doar că, în 2014, statul cerea pentru Aeroport Catering 17,5 milioane de lei. În primăvara 2016, în urma negocierilor, compania a fost achiziționată cu peste 5 milioane lei de către Ground Avia Partner SRL, fondatorul căreia era firma EximService Broker SRL. Ziarul Național scria că Ground Avia Partner ar fi fost fondată pentru a asigura monopolul Avia Invest pe piața serviciilor de handling, după ce o altă companie a lui Ilan Șor, Air Clasica, a privatizat, în aprilie 2014, Aeroport Handling. 

În cazul magazinului universal UNIC, statul și-a vândut pachetul de 85,45% de acțiuni la prețul de peste 252 milioane de lei, acesta fiind achiziționat de FPC Rogob SRL. Pachetul de acțiuni a fost scos la licitațiile de la bursă după o pauză de opt ani. Ultima dată acesta a figurat în lista proprietăților scoase la mezat în 2008. Însă, sub presiunea opiniei publice, el a fost exclus din listă. Pe parcursul a opt ani până la privatizare, prețul întregului pachet a fost redus de la 456,76 milioane lei la 252 milioane, adică cu circa 205 milioane lei. Statul a calificat această vânzare drept o mare reușită. Totuși, unii experți au fost sceptici, spunând că a existat un singur cumpărător și, astfel, pachetul de acțiuni a fost vândut la prețul de start. 

2015. Fără privatizări semnificative

În 2015, în bugetul de stat au fost transferate mijloace financiare în sumă totală de doar 36,7 milioane lei. Statul a acceptat privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune în sumă de 17.802 mii lei și au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente în sumă de 10.788 mii lei.

2014. Farmaco este vândută, apoi naționalizată și iarăși vândută  

În 2014, veniturile din privatizarea proprietății de stat au constituit de 213,9 milioane de lei. Cea mai mare tranzacție de pe piață a fost privatizarea producătorului de medicamente S.A. Farmaco, unde statul deținea un pachet de acțiuni de aproape 95 la sută. Aceasta a fost vândută la Bursa de Valori cu 51,5 de milioane de lei, cumpărătorul fiind compania elvețiană Taurlap Farm Holding. 

Farmaco era deja la a doua privatizare. Prima dată statul și-a vândut activele în 1998 cu 2,5 mln de dolari (11,8 milioane lei la cursul de până în noiembrie 1998) către compania americană Europharm. Peste puțin timp, autoritățile au acuzat compania de nerespectarea contractului și, invocând investiții insuficiente, a naționalizat producătorul de medicamente.

Cea de-a doua privatizare către Taurlap Farm Holding a fost apreciată drept o reușită, pentru că statul a încasat milioane de lei și nu mai trebuia să investească în modernizarea fabricii fondate în 1939. Întreprinderea avea utilaje învechite și era nevoie de circa 5 milioane de euro pentru modernizare și adaptarea la normele GMP (buna practică de fabricație), obligatorii pentru export.

2013. Statul își vinde acțiunile de la Jolly Alon

Veniturile din privatizarea proprietății de stat au constituit 112 milioane de lei. În acest an, statul își vinde pachetul de 34,96% din acțiunile deținute la hotelul Jolly Alon din centrul capitalei. Tranzacția a avut loc la Bursa de Valori în cadrul unei licitații cu strigare, statul obținând un preț de 33,48 de milioane de lei. Atunci nu a fost anunțat cine era noul proprietar, însă apoi s-a aflat că acesta era omul de afaceri Iurie Trofim, care deține Castelul Mimi, domeniile Speia și alte active.

2012. Din lipsa de interes strategic, statul vinde Viorica-Cosmetic

Statul a obținut venituri totale de 140 milioane lei în urma deetatizării proprietății de stat în 2012. Cea mai reușită și importantă tranzacție a fost vânzarea acțiunilor deținute de stat la Viorica-Cosmetic, pachetul de aproape 96% fiind vândut la prețul de 51 de milioane de lei.

Viorica-Cosmetic și-a făcut apariția pe harta economică a Moldovei la 12 mai 1989 cu denumirea VIORICA, care s-a schimbat în Viorica-Cosmetic în 1996. Doi ani mai târziu, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care așa și nu a mai fost realizat, fiind anulat în 2007. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Ulterior s-a aflat că cumpărătorul este grupul DAAC Hermes, care a plătit  51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Ministrul Economiei de atunci, Valeriu Lazăr, a declarat că a rămas „mirat plăcut de această sumă de 51 de milioane lei pentru o întreprindere cu profit simbolic”. Potrivit lui, procedura de procurare a întreprinderii a fost una transparentă.

2011. Fără privatizări esențiale

În anul 2011, au fost privatizate bunuri în sumă de 118,6 milioane lei. În acel an, statul nu a scos la privatizare obiective importante. La licitațiile cu strigare de la Bursa de Valori, statul a vândut pachetele de la 16 societăți pe acțiuni, obținând în total 68,1 milioane lei.

De asemenea, au fost organizate 6 concursuri investiționale și 5 concursuri comerciale în urma cărora au fost privatizate 2 întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) – ÎS Moldagroteh la prețul de 20,100 mii lei și Î.S. Anina, s. Hîrbovăț, Anenii Noi, la prețul de 10,570 mii lei.

Moldova.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.