Bărbații domină locurile de frunte în listele electorale ale formațiunilor politice antrenate în campania electorală pentru Parlament din 28 septembrie, chiar dacă femeile ocupă 44,5 la sută din locuri, în conformitate cu legislația în vigoare care obligă partidele să asigure o cotă de 40 la sută pentru femei pe liste. Totuși, în comparație cu anul 2021 se observă o ușoară scădere a prezenței femeilor în listele electorale. În acelaș timp femeile tinere sunt plasate cel mai des în coada listelelor, cu șanse extrem de mici să ajungă în legislativ. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu, realizat de Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).
Analiza listelor preliminare depuse de partide la Comisia Electorală Centrală confirmă că respectarea cotei de gen este esențială pentru a asigura reprezentarea femeilor în viitorul parlament, deoarece partidele au abordări diferite: unele o văd ca pe o obligație formală, în timp ce altele o tratează ca pe un obiectiv strategic.
Printre concluziile studiului mai pot fi menționate că deși „prezența numerică a femeilor pe listele de candidați este relativ echilibrată, analiza poziționării acestora relevă unele fluctuații. În primele 10 poziții, considerate cele mai competitive și cu cele mai mari șanse de a asigura un mandat parlamentar, femeile reprezintă 40,7% din totalul candidaților, în timp ce în următoarea decilă (locurile 11–20) ponderea femeilor urcă ușor la 42%.”
Deși cota de gen este respectată, bărbații domină capetele de listă, iar femeile sunt concentrate în quintilele cu șanse mai mici, este o altă concluzie a studiului. Analiza mai relevă că unele partide s-au limitat strict la respectarea cotei minime obligatorii, în timp ce altele au mers dincolo de cerințele legale, incluzând peste 50% femei în rândul candidaților.
Vârsta medie a candidaților propuși la funcția de deputat/ă este mai mare decât în scrutinele electorale precedente. Partidele preferă să pună pe primele locuri candidați mai în vârstă. În primele 10 poziții vârsta medie este de 50,5 ani, iar în ultimele 10 locuri scade la 39,1 ani – o diferență de peste 11 ani.
Candidații mai tineri sunt plasați preponderent spre sfârșitul listelor electorale, acolo unde șansele de accedere în Parlament sunt mai mici, aceasta fiind o tendință generală pentrru majoritatea formațiunilor politice antrebate în campania electorală din septembrie curent.
Circa 70 % dintre candidați provin din mediul urban, iar aproape jumătate sunt din Chișinău. Mai mult de jumătate din candidați (45,4 %) vin din municipiul Chișinău, în timp ce următoarele localități – mun. Bălți, Ialoveni, Comrat și Criuleni – contribuie fiecare cu sub 4 %. Restul raioanelor furnizează fracțiuni mici, majoritatea sub 1 % din total. Această concentrare urbană se explică prin resursele mai mari din orașe, dar și prin faptul că în sate populația este mai redusă și preponderent vârstnică.
Studiul oferă o imagine sintetică asupra principalelor tendințe legate de reprezentarea de gen, structura de vârstă, distribuția teritorială și poziționarea pe liste, evidențiind atât progresele, cât și limitările actuale ale procesului electoral. Aceste este al doilea studiu din ciclul de analize pe care CPD le lansează în această perioadă electorală.
Analiza preliminară a candidaților prin prisma egalității de gen „Scrutinul Parlamentar 2025: Radiografia unei competiții electorale” a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.
