S-ar putea să nu am dreptate, dar tot mai mult mă prinde gândul că această iarnă va fi grea, dar nu mai grea decât celelalte sau, cel puțin, nu apocaliptică cum și-ar dori-o ori cum o desenează unii „binevoitori”. Uneori chiar mă amuză isteria și îngrijorarea unora care 30 și ceva de ani au dus-o într-un hostropăț și care astăzi se victimizează mai ceva ca eroii din povestea cu drobul de sare. Vedeți Dumneavoastră, pe acești „fete și băieți ai neamului” (de altfel, care neam și, în general, au ei neam?) atât de tare îi doare în cot de iarna care vine încât se fac luntre și punte numai ca moș Ion și baba Grăchina să nu înghețe cumva de frig. Știu, multă lume este măgulită și dată pe spate de această grijă manifestată de opoziția parlamentară și cea din afara legislativului, dar nu știu de ce pe mine mă lasă rece și indiferent dorința lor de a ieși ca, pardon, păduchele în frunte.
Ipocrizia și cinismul la superlativ au fost demonstrate, bunăoară, de cei trei deputați (nu le dau numele și nici partidele pe care le reprezintă, fiindcă mi-e silă să o fac) care au zburat la Moscova să rezolve, chipurile, problema gazelor naturale, și nu oricum, dar în niște localități luate aparte (!). Or, știam eu că obrăznicia și cameleonismul acestor numiți politicieni este fără limită, dar nici să speculezi cu sentimentele oamenilor nu se poate într-o astfel de măsură. Și faptul că și unii deputați din Duma Rusiei le cântă în strună acestor ”pavlici morozovi” nu mai miră pe nimeni — vorba ceea, spune-mi cine îți este prieten și-ți voi spune cine ești tu. Apropo, nu este exclus ca, în conformitate cu unele formule de calculare a prețului sau clauze stipulate în contractul dintre MoldovaGaz și Gazprom, tarifele la gaze chiar să scadă în timpul apropiat pentru toată lumea, poate și semnificativ, nu doar pentru cei din Orhei, și atunci să vedeți Dumneavoastră bătaie în piept — vedeți, dacă am mers noi la Moscova? Vedeți că noi suntem mai buni decât actuala guvernare? Vedeți că se poate dacă se vrea? Și cel mai anapoda va fi faptul că multă lume, repet, îi va crede și le va da dreptate. Cu părere de rău, mai sunt și din acei care nu analizează lucrurile în esența lor, dar se lasă duși de valul satisfacțiilor de moment. Păcat că acești politicieni, care trăiesc în puf, mimează interesul și grija de oamenii care cu adevărat o duc greu. Bunăoară, cât de fățarnică a fost declarația unui „politician” precum că este gata să meargă pe jos până la Moscova pentru a aduce gaze ieftine, dar „intenția” lui a prins și puțină lume, din cea credulă, s-a întrebat: ”De ce n-ați făcut acest lucru până la venirea la putere a actualei guvernări, și nu pe jos, dar cu avionul? Sunteți convinși că în condiții de război și de crize ați fi putut gestiona republica mai bine? Să fie oare onoarea și demnitatea mai ieftine decât gazul? Chiar cineva crede că RM cu adevărat este aleasa lui Dumnezeu și toate problemele trebuie s-o ocolească?”
De altfel, când ziceam că iarna va fi grea, dar s-ar putea să nu fie mai grea decât altele, am luat în considerare două lucruri. Unu — toți în jur, și guvernarea inclusiv, vorbesc despre pregătirea de sezonul rece a anului încă din plină vară. Acum chiar ar fi de neînțeles dacă iarna ne-ar prinde cu lecția nefăcută. Se adoptă pe bandă rulantă decizii care visează susținerea populației în perioada rece a anului, ni se stabilesc fel de fel de compensații, ni se asigură lemne pentru foc și atâtea altele — da, poate nu în măsura așteptărilor, dar în măsura posibilităților, cu siguranță. Fără îndoială, întotdeauna ne-am dorit și am meritat mai mult, dar să nu uităm că avem în coaste un război și că strângerea curelelor nu este valabilă doar pentru Republica Moldova. Și doi — nu suntem singuri pe lume, și foarte multe țări prietene sunt gata să ne întindă o mână de ajutor. România este gata să se împartă frățește cu tot ce are și acest lucru a fost confirmat de autoritățile de la București în repetate rânduri. SUA și Uniunea Europeană au pompat și pompează în Republica Moldova sume colosale de bani, un înalt oficial, Ursula von der Leyen, a declarat recent că Uniunea Europeană nu este completă fără Republica Moldova, iar acest lucru a fost reconfirmat și de cancelarul german Olaf Scholz, care propune primirea în UE a RM, Ucrainei și Georgiei, chiar la următoarea rundă de lărgire a Uniunii Europene. Suntem o republică mică și nu cred că lumea mare o să ne lase să fim sfâșiați de urs și să înghețăm la iarnă. Acest lucru însă nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe-o ureche și să așteptăm că cineva trebuie să aibă mai mare grijă de noi, decât noi înșine.
În fine, nu trebuie să fim geloși pe orheienii care, chipurile, vor primi gaze mai ieftine de la ruși și vor avea undă verde la exportul de fructe. Să le dorim succes, dar să nu uite că Kremlinul nu crede niciodată lacrimilor și că facerea lor de bine nu întotdeauna are rezultatul scontat — cum zic moldovenii, ar putea să ne iasă pe ochi… În rest, să ne păstrăm onoarea și demnitatea, să nu-i trădăm pe acei care sunt sincer alături de noi și să nu uităm: cașcaval ieftin există doar în capcană. Marea greșeală a guvernelor precedente a fost că nu au dorit să strângă cureaua, un an-doi, pentru ca ulterior să trăim și noi ca oamenii.
Oricum, după o iarnă grea vine o primăvară frumoasă.
