Primăvara, anotimpul care ne încântă cu fiori și miresme, este nu este doar un prilej de bucurie, ci poate fi și debutul unei perioade dificile pentru cei care suferă de alergii sezoniere, în special de alergia de primăvară. Strănuturi, lăcrimare sau mâncărimea nasului și ochilor sunt doar câteva dintre neplăcerile pe care înflorirea naturii le provoacă persoanelor alergice la polen.
Alergia la polen afectează în prezent 40% din populație la nivel global, așadar este important să știm atât când apare și cum se manifestă, cât mai ales cum o putem preveni.
De reținut: perioada februarie – aprilie este favorabilă răspândirii polenului de arbori și arbuști, din aprilie până în iunie trebuie avut grijă la polenul de plante erbacee (graminee), iar din iulie până la final de septembrie (uneori chiar și prima parte a lunii octombrie) predomină în aer polenul de buruieni – ambrozie, urzică etc.
Care sunt plantele de care ar trebui să te ferești în luna aprilie?
Polenul acestor arbori și arbuști, ar putea să-ți provoace alergie : arinul, alunul, ulmul, plopul, salcia, mesteacănul, stejarul, frasinul, liliacul, platanul, păpădia, roinița.
Când apare alergia la polen?
Perioada în care polenul este răspândit în atmosferă diferă în funcție de zona geografică, însă în general durează între două și patru luni. Faptul că alergia la polen este o patologie în continuă creștere și o problemă serioasă de sănătate globală, se datorează și faptului că sezonul polenurilor se instalează în prezent cu câteva săptămâni bune mai devreme și durează mai mult. În acest interval de timp prelungit, chiar și persoanele care nu se știu cu alergii, pot fi sensibilizate la un anumit timp de alergen, prin expunere repetată și constantă la respectivul.
Evitarea plimbărilor lungi în natură nu reprezintă o soluție preventivă atunci când vine vorba de alergiile la polen. Granulele microscopice de polen sunt aeropurtate pe distanțe mari și pot pătrunde în casă prin sistemele de ventilație, însă la fel de bine pot fi aduse în interior prin animalele de companie, sau prin obiectele vestimentare și accesoriile de care particulele se atașează. Odată ajuns într-un spațiu închis, polenul are și mai multe șanse de a declanșa reacții alergice. Venim și cu explicația: anumite tipuri de polen rămân suspendate în aer pe o perioadă lungă de timp, de la câteva zile, până la câteva săptămâni.
Majoritatea polenurilor alergenice provin de la ierburi sau copaci care îi produc în cantități considerabile. O singură plantă poate genera până la un milion de granule de polen pe zi.
Nu toate tipurile de polen produc reacții alergice, iar dacă sunt responsabile de acestea, diferă foarte mult intensitatea. Compoziția chimică a polenului este principalul factor care determină probabilitatea alergiilor sezoniere. De exemplu, polenul de pin este greu, iar aria de răspândire a sa este extrem de redusă. Neputând fi transportat de vânt, foarte rar intră în contact cu pielea sau cu nasul, însă nu același lucru se poate spune despre polenul de stejar care rămâne mult timp în atmosferă, aspect care poate conduce la agravarea reacțiilor alergice.
Un alt aspect pe care trebuie să îl ai în vedere atunci când vine vorba de gestionarea alergiei la polen, este starea vremii care poate crește sau scade probabilitatea manifestărilor neplăcute. Concentrația de polen tinde să fie mai ridicată în diminețile însorite și călduroase, și mai scăzută în zilele reci și umede.
Cum se manifestă alergia la polen
Reacția alergică la polen se produce atunci când sistemul imunitar reacționează în contact cu factorul declanșator, producând mai mulți anticorpi, cu scopul de a combate substanța percepută drept periculoasă. Desigur, nu orice contact cu fragmentele alergizante, determină un episod alergic. În primul rând pentru a se manifesta simptome alergice este necesară o anumită concentrație de polen/m3, și de asemenea de o expunere îndelungată (de obicei, pe parcursul mai multor ani).
Simptomele ușoare în cazul alergiei la polen constau în:
- Mâncărime nazală
- Rinoree (secreții nazale apoase)
- Strănut în salve
- Congestie nazală
- Mâncărimi în cerul gurii
- Somnolență
- Oboseală cronică
- Disconfort în gât
Alergia la polen poate dura chiar câteva luni bune și nu de puține ori, este însoțită și de complicații precum:
- Scăderea tensiunii arteriale
- Erupții cutanate
- Senzație de greață persistentă sau vărsături
- Leșin
- Agravarea astmului
- Sinuzită – se dezvoltă pe fondul congestiei prelungite a sinusurilor
Cum prevenim alergia la polen
În primul rând, în ceea ce privește alergia la polen, ca și în cazul altor patologii, extrem de importantă este atenția și grija pentru deprinderile de zi cu zi, pentru practicile curente, deoarece acestea influențează atât intensitatea și durata manifestărilor alergice, cât și recurența lor.
Desigur, ideală ar fi evitarea contactului cu alergenii, însă dat fiind că acest lucru este practic imposibil, recomandate în special sunt următoarele:
- Purtarea ochelarilor de soare și a unei pălării, mai ales în zilele cu vânt puternic
- Schimbarea prioritară a hainelor de stradă cu cele de casă, urmată de spălarea și uscarea primelor în interior, nu afară
- Spălarea frecventă a mâinilor și a părului
Daca ai copii cu alergii sezoniere:
- Jocul în aer liber ar trebui planificat după-amiaza, spre seară, atunci când este posibil.
- Ochelarii de soare sau măștile cu coeficient crescut de filtrare pot proteja ochii și căile respiratorii ale copiilor de polen, dar nu sunt întotdeauna o soluție acceptată de cei mici.
- Creează condițiile unui dormitor fără polen: ferestrele ar trebui menținute închise în această perioadă, mai ales în zilele uscate și cu vânt.
- Fă-le duș și spală-le părul după joaca în aer liber înainte de a merge la culcare.
- Clătește-le nasul cu soluții saline și adoptă un regim în care copilul să fie bine hidratat și să aibă o dietă cu cât mai multe crudități, legume, zarzavaturi, fructe, cereale integrale și proteine de calitate, evitând dulciurile, băuturile acidulate, mezelurile, făinoasele și alimentele procesat
