Cine a fost Sfântul Dumitru din Tesalonic?
Sfântul Dumitru s-a născut în secolul al III-lea într-o familie nobilă din Tesalonic (astăzi Salonic, Grecia). Familia sa practica creștinismul în taină și l-a crescut pe Dumitru în această credință. După moartea tatălui său, Dumitru a fost numit în funcția acestuia. Atunci a mărturisit deschis că este creștin și a început să propovăduiască în oraș, convertind mulți oameni la Hristos. Împăratul Maximilian, aflând de această situație, a trecut prin Tesalonic în drumul său înapoi dintr-o campanie militară, pentru a rezolva problema cu Dumitru. Sfântul, intuind moartea sa apropiată, și-a împărțit averea și s-a dedicat postului și rugăciunii.
Martiriul Sfântului Dumitru
Împăratul l-a chemat la judecată, iar Dumitru și-a afirmat deschis credința creștină. A fost aruncat în temniță. Împăratul a organizat lupte pentru divertismentul său, sperând că favoritul său, un gladiator pe nume Lii, va câștiga. Însă, binecuvântat de Dumitru, un tânăr creștin numit Nestor l-a învins pe Lii. Furios, împăratul a ordonat execuția lui Nestor și, a doua zi, pe cea a lui Dumitru, care a fost ucis prin străpungerea cu sulițe, iar trupul său a fost aruncat pentru a fi devorat de animale. Însă, creștinii i-au recuperat rămășițele, iar slujitorul său loial, Lupp, a păstrat în secret veșmântul însângerat și inelul acestuia, care au devenit relicve făcătoare de minuni. În secolul al IV-lea, a fost ridicată o bazilică deasupra mormântului Sfântului Dumitru.
Bazilica și relicvele Sfântului Dumitru
A fost construit ulterior un templu mai mare, în care au fost descoperite moaștele sfântului, păstrate într-un chivot de argint, sub un baldachin special. De atunci, moaștele Sfântului Dumitru au fost cunoscute ca izvorând mir. După un incendiu, acestea au fost mutate într-o raclă de marmură, transportată de cruciați în Italia, unde au fost descoperite în 1520 într-o mănăstire din orașul San Lorenzo in Campo. Astăzi, moaștele se află în Salonic, iar o parte a lor a rămas în Italia. În ajunul sărbătorii sfântului, în timpul slujbei de seară, racla este deschisă, iar credincioșilor li se oferă vată îmbibată în lichidul miraculos.
De sărbătoarea Sfântului Dumitru, sau Sâmedru, există și superstiții legate de vreme și de iarna ce va urma, dintre care:
- Cum e ziua de Sâmedru, așa va fi toată iarna;
- Dacă la Sâmedru e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alții zic că că de va fi la Sumedru vremea bună, toamna va fi lungă și frumoasă;
- Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
- Dacă la Sâmedru e lună nouă, iarna se începe curând și se termină repede, iar dacă e lună plină, iarna se începe curând și se termină târziu;
- În noaptea de Sâmedru ciobanii pândesc unde dorm oile și, dacă dimineața se va scula întâi o oaie albă și va pleca în jos, iarna va fi grea; dacă se va scula o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.
