Creștinii ortodocși de stil vechi din Republica Moldova pomenesc astăzi ziua în care a fost tăiat capul slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos.
Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care se încheie la 13 septembrie și este zi de post negru pentru creștinii ortodocși din întreaga lume.
Fiu al Elisabetei și al preotului Zaharia, Sfântul Ioan Botezătorul este rudă cu Iisus Hristos pe linie maternă și s-a născut cu șase luni înaintea Domnului. Este cunoscut sub numele de “Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos.
După Botezul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de regele Irod al Galileei. Potrivit tradiției, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, Irod a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată. Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia, în timp ce capul său a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.
După omorârea Sfântului Ioan Botezătorul, Irod a continuat să mai guverneze o anumită perioadă. Ulterior, regele arab Aretas a făcut război împotriva lui Irod. Învins, Irod a căzut victimă mâniei împăratului roman Gaius Caligula și a fost exilat, împreună cu Irodiada și Salomeea, prima oară în Galia, apoi în Spania.
Trăind în Spania, în orașul Lerida (Loredo), împreună cu exilații Irod și Irodiada, Salomeea a vrut să traverseze într-o iarnă râul înghețat Sikaris. Dar gheața s-a rupt și ea a ajuns în apă până la gât. Gheața s-a strâns în jurul gâtului ei și ea se rotea, dansând cu picioarele în apă precum a dansat cândva la curtea lui Irod. Cu toate acestea, nu a putut nici să iasă la suprafață, nici să se scufunde, până când o bucată ascuțită de gheață i-a retezat capul. Apa i-a purtat trupul în aval, iar capul i-a fost adus Irodiadei pe o tipsie, precum odată a fost adus capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Potrivit tradiției, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 11 septembrie să fie zi de post aspru.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și superstiții
În ziua de 11 septembrie, când se prăznuiește Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupe cu mâna.
În plus, în această zi nu se lucrează. “Este o tradiţie din bunei, că nu se taie capul la harbuz, că este roşu şi simbolizează sângele de la capul Sfântului Ioan Botezătorul.
În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave.
Una dintre cele mai respectate tradiții este ținerea postului negru, în ziua de sărbătoare. Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi.
Totuși, aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deci, teoretic, nu trebuie respectate cu strictețe.
Tradiţia mai spune că din această zi, vremea începe să se răcească.
