Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului
În anul 2019, Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a stabilit marcarea anuală, pe data de 17 septembrie, a Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului. Astfel, OMS a recunoscut siguranța pacienților ca o prioritate globală a sănătății și deloc întâmplător, or, conform statisticilor, 134 milioane de evenimente adverse au loc în fiecare an din cauza îngrijirilor medicale oferite în condiții lipsite de siguranță în spitalele din țările cu venituri mici și medii, fapt ce duce la 2,6 milioane de decese anual; 15% din cheltuielile de spital pot fi atribuite tratării erorilor legate de siguranța pacientului; 4 din 10 pacienții sunt prejudiciați atunci când se află în instituțiile de asistență medicală primară sau de ambulatoriu; până la 80% din cazuri pot fi evitate.
În contextul acestui eveniment, am realizat un interviu cu domnul Valeriu Bordian, vicedirectorul Spitalului raional Soroca, persoana poate este cea mai indicată (ținând cont de faptul că domnia sa a fost pe linia de luptă cu COVID-19 din prima zi și rămâne pe această linie până în prezent), pentru a ne spune despre siguranța angajaților spitalului în plină pandemie, despre experiențele de violență fizică și verbală asupra lor. Și, implicit, despre influența acestora asupra calității serviciilor acordate pacienților, dar și siguranței acestora în instituția medicală.
− Domnule doctor Valeriu Bordian, până a vorbi despre siguranța pacientului, dar și a medicilor în această perioadă dificilă de pandemie, aș vrea să vă întreb care este situația la zi în ceea ce privește relația bolnav de COVID 19 — lucrător medical? Nu de alta, dar raionul Soroca este în TOP-5 pe republică la capitolul „infectări”…
− În momentul de față, Spitalul raional Soroca funcționează în regim normal. Ajutorul medical se acordă tuturor categoriilor de pacienți: și de profil chirurgical-traumatologic, și de profil terapeutic, și copiilor, și pacienților cu COVID-19. De altfel, la maternitatea din SR Soroca acum sunt mai multe nașteri decât pe alte vremuri… La internare pacienții cu semne de suspecție la COVID-19 (pneumonii, febră, contacte cu pacienții cu COVID, confirmat) se internează în secția de triaj, unde este prelevat testul la COVID-19, se examinează și se acordă ajutor medical, apoi se transferă în secțiile de profil. Până la primirea testului la COVID-19, la necesitate, pacienții cu urgențe medico-chirurgicale sunt operați, pacienții cu urgențe majore sunt internați în secția reanimare, în maternitate se primesc nașterile sau sunt efectuate operații cezariene de urgență. În concluzie, putem afirma că pacienții noștri sunt în deplină siguranță.
− Dacă facem o comparație cu începutul pandemiei, putem afirma că medicii soroceni au căpătat experiența necesară în tratarea acestui flagel și că actualmente pacienții sunt într-o siguranță mai mare decât cu 2-3-4 luni în urmă?
− Comparativ cu începutul pandemiei, când era puțină informație despre COVID-19, când pentru a testa pacientul la COVID-19 acesta trebuia transportat la Spitalul de boli contagioase “ Toma Ciorbă” din or. Chișinău, după primirea acordului pentru transfer de la medicul infecționist de acolo, când în toate secțiile spitalului se tratau numai pacienți cu COVID-19, acum situația este mai clară și activitatea lucrătorilor este mult mai ușoară, în pofida caniculei și altor probleme.
− Și totuși, cu toate că există mulți factori care ar putea să ne dea un licăr de speranță, nivelul de infectări, inclusiv printre angajații din medicină, rămâne alarmant.
− Este adevărat. În privința numărului de pacienți cu COVID-19, acum sunt mult mai mulți, dar s-au schimbat protocoalele clinice naționale (acum există ediția a III-a) și un număr mare de pacienți primesc tratament la domiciliu. La moment, în spital se tratează circa 120 de pacienți, dintre care aproximativ 20 cu COVID-19. Secția ATI este împărțită în “zona roșie” (unde se tratează pacienții cu COVID-19 și pacienții suspecți-COVID) și non-COVID, unde sunt tratați pacienții după primirea testului negativ la COVID. Pacienților din secția ATI, dependenți de oxigen, li se administrează oxigen din butelii de O2, în secția de boli contagioase sunt instalate trei puncte de O2 din butelii. Spitalul este dotat cu 8 generatoare de O2 individuale, repartizate în toate secțiile, unde este necesitate de O2. Pacienților cu insuficiență respiratorie severă li se acordă ajutor medical în secția ATI a SR Soroca, iar o parte din pacienții gravi sunt transferați în spitalele de nivel republican. Statistic vorbind, total în raionul Soroca avem (la data de 16 septembrie — red.) 1076 cazuri de infectări în raion, 29 persoane au decedat. Total pe raionul Soroca au fost infectați 201 lucrători medicali, dintre care — 98 din SR Soroca. Pe de altă parte, raionul Soroca ocupă primul loc pe țară în TOP-10 raioane cu cea mai înaltă rată de însănătoșire — 91,34. Mortalitatea de COVID în raionul Soroca — 2,69% (29 pacienți din 1076 infectați), pe țară — 2,8%.
− Recent, chiar Dvs. ați solicitat prezența noastră, a ziariștilor, pentru a aplana un conflict apărut cu o familie care refuza transferarea mamei depistate cu COVID-19 la maternitatea din Bălți și membrii căreia au adresat verbal medicii (vezi „Observatorul de Nord”, nr.31 din 28 august — Jertfele protocolului sau Cât o să mai suflăm (și) în iaurt, dar și pe site — https://observatorul.md/?p=78563). Cât de dese sunt cazurile când medicii sunt atacați verbal (sau, poate, și fizic) de pacienți?
− Din fericire, aceste cazuri sunt foarte rare. Sunt niște situații de conflict, din cauza că unii pacienți nu cred în COVID, din cauza fricii de testare, din cauza fricii de „cipare”, din cauza culturii medicale și generale joase la unii pacienți sau rude, dar toate problemele se rezolvă cu răbdare și cu bunăvoință din partea lucrătorilor medicali. După cum am spus mai sus, s-au făcut niște schimbări în protocoalele clinice naționale (acum există ediția a III-a), s-au schimbat unele criterii de internare și de externare, pacienții au posibilitate de tratament la domiciliu sub supravegherea medicului de familie.
− Adică, ce ar trebui să facem noi ca pacienți pentru a ajuta personalul medical să lucreze într-un mediu sigur?
− Este foarte important ca toată lumea, în primul rând pacienții, să conștientizeze pericolul legat de infectare or, mai sunt persoane care, repet, nu cred în existența noului coronavirus și care, implicit, au un comportament neadecvat, ca să nu zic altfel. Când zic aceasta am în vedere, în special, locuitorii părții din deal a municipiului Soroca, care sunt deficitari la compartimentul „educație”. Altfel, pacienții nu au decât să respecte regulile/restricțiile de comportament care li se impun pentru ca noi, personalul medical, să lucrăm într-un mediu sigur. Aceste restricții prevăd întrarea în spital doar pe una din ușile predestinate pentru aceasta și doar prin Unitatea de Primiri Urgente (UPU), unde fiecărei persoane, fie lucrător medical sau pacient, i se i-a temperatura și unde este o persoană specială care urmărește ca nimeni să nu încalce regulile impuse. Trebuie să vă mai spun că în UPU există un buton de alarmă, prin intermediul căruia sunt chemați de urgență colaboratorii firmei de pază „Bercut”, pentru a aplana situațiile de conflict. Cu părere de rău, din cauza comportamentul neadecvat a unor pacienți sau rudelor lor suntem nevoiți să apelăm la această instituție.
− În concluzie: care sunt lecțiile învățate de către instituția Dvs privind siguranța angajaților. Ce veți face diferit de acum înainte, ce strategii/măsuri veți aplica pentru a-i proteja?
− Urmează încă să facem la modul cel mai general concluziile necesare, dar unele lecții deja le-am învățat și ne vom strădui să ne organizăm activitatea astfel, încât angajații spitalului să aibă condiții de activitate în siguranță. Bunăoară, în acest context vreau să accentuez faptul că în perioada de carantină, în luna aprilie, la intrarea în spital a fost instalat un Post de poliție, dotat cu automobil, care nu permitea intrarea pe teritoriul spitalului a persoanelor străine. Se permitea accesul doar colaboratorilor spitalului, care prezentau la intrare un act cu poză, care dovedea faptul că lucrează la spital. Acum acest post nu mai activează și lucrurile s-au schimbat. Astfel, ar fi bine ca atare post să activeze permanent, dar prin implicarea unor instituții paramilitare, dar nu a persoanelor fizice simple (paznici), care nu pot fi o stavilă în calea persoanelor intenționate urât. Nu știu însă, dacă spitalul ar putea să-și permită așa ceva. În rest, consider că pandemia ne-a dat mai multe lecții pe care trebuie să le însușim. Ce mai importantă lecție ar fi aceea că noi, oamenii, suntem vulnerabili în fața astfel de viruși și că problema poate fi rezolvată doar cu forte comune.
− Domnule doctor, ne-ați desenat un tablou în culori deschise. Chiar nu există probleme la Spitalul din Soroca?
− Atmosfera de lucru în Spitalul raional Soroca este astăzi pozitivă și mai bună decât în alte instituții similare din republică. Echipament personal de protecție este și se procură la timp, conform necesităților, cu utilaj, dezinfectante, medicamente și consumabile spitalul este aprovizionat. Cadre medicale sunt suficiente, iar experiența căpătată, atât de către administrația spitalului, cât și de către lucrătorii medicali ai SR Soroca, permite de a privi în viitor cu încredere și cu speranțe pozitive.
Informații utile de la doctorul Bordian:
Orice ar spune unii, COVID-ul există. Se infectează foarte mulți, dar aproximativ 50% din infectați fac forme asimptomatice, 30% fac forme ușoare care nici nu se internează la spital, dar care pot infecta persoanele în vârstă sau cu comorbidități, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet cu neșansa de a face forme grave sau critice, care pot duce la deces. Cifrele celor infectați, prezentate de MSMPS, sunt doar vârful unui aisberg, care prezintă numai datele despre pacienții testați pozitiv la COVID-19, în realitate cifrele sunt mult mai mari… Păziți-vă singuri și pe apropiații voștri, purtând masca în zonele periculoase (transportul public, instituțiile medicale, magazine și piață), spălați cât mai des mâniile, mai ales după ce ați contactat cu obiecte, suprafețe necunoscute, păstrați distanța socială (mai ales cu persoanele străine). Studiile de până acum sugerează că virusul care provoacă COVID-19 este transmis mai degrabă prin picăturile respiratorii decât prin aer. Dacă nu te afli într-o zonă în care se răspândește COVID-19 sau nu ai fost în una din aceste zone sau în contact strâns cu cineva care are simptome și se simte rău, șansele de a contracta boala sunt în prezent minime.
Consemnare: Victor COBĂSNEANU
Acest interviu a fost realizat la inițiativa Platformei pentru Cooperare Regională în Sănătate (CORES). Platforma CORES este creată în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială”, implementat de către Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu Asociația Obștească „CASMED” (Bălți) și Asociația Obștească „HOMECARE” (Chișinău), cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.
—
