Ion este un tânăr pasionat de filme și volei. Pe lângă școală, se implică în activități de voluntariat. Acestea nu doar că îl ajută să devină mai sociabil, dar și să se simtă acceptat și util. Pentru un tânăr, adolescența este o perioadă mai dificilă și nesigură, spun psihologii și oamenii legii, care oferă protecție victimelor violenței domestice. De multe ori, gândurile negative ce îl abăteau, legate de familie, le depășea mai ușor, comunicând cu semenii și coordonatorii Centrului „Pro Viața”.
În viitor, Ion se gândește să absolvească o facultate în domeniul ingineriei. Sora sa mai mică și mama sunt cele care îl motivează să își atingă scopul. Tatăl însă, este mai sceptic, și își manifestă ori de câte ori are ocazia dezacordul cu opțiunile lui. Pentru părintele său, ingineria nu este nimic altceva, decât pierdere de timp. “Cel mai mult sunt susținut de mama. Cu tata am relații foarte reci și distante. El nu mă ascultă niciodată…”, spune Ion.
Își amintește zâmbind de vacanța la mare alături de înteaga familie, atunci când era mic. De atunci, relația cu tatăl său s-a schimbat: “El este mai rece din fire. Se comportă mereu cu autoritate față de mine și sora mea și îmi dă ordine. Nu poți obține stimă cu sila. Desigur că am încercat de mai multe ori să mă apropii de el, să găsesc teme comune de discuție, însă în zadar. Nu prea am ce discuta cu el”, zice Ion.
Întâmplarea care l-a marcat profund a fost prima ceartă în familie. Atunci a înțeles că violența poate căpăta forme greu de imaginat pentru un copil. Era așezat la marginea patului și privea neputincios la tatăl său care o bătea pe mama. Nu putea face nimic, decât să plângă în hohote. Nu înțelegea de ce o pedepsește pe cea, care îl îngrijește zi și noapte. Certurile care au urmat ani la rând, i-au lăsat urme adânci. A ajuns să-și dezvăluie trăirile abia la vârsta de 17 ani: “Acum sunt mult mai conștient de ceea ce se întâmplă. Noi nu am apelat la poliție, pentru că avem rude care lucrează acolo. De fapt, mama mă oprea să fac asta. Într-o zi i-am propus să plecăm de acasă. Mi-a răspuns că nu avem unde merge în altă parte. În locul ei, demult îl părăseam. De câte ori i-am zărit urme de sânge pe față… Acum am mai crescut și nu își permite atât de multe”, ne-a spus tânărul.
Tatăl său este agresiv când bea. “Când observam că vine beat acasă, lăsam calculatorul și ne culcam mai degrabă sau ieșeam afară cu băieții. Mulți din ei au părinți foarte prietenoși. Și eu am vrut să am o familie unită…”, spune tânărul.
Un copil ajutat, o viață salvată
Despre necesitatea de a susține adolescenții în perioadele de criză ne-a vorbit psihologul Centrului Prietenos Tinerilor “Pro Viața” din Soroca, Diana Leșan.
„Adolescența este vârsta la care tânărul nu se simte nici copil, nici adult. Un adolescent poate acționa fără a se gândi în prealabil la consecințe, dar un sfat la timpul potrivit, îi poate schimba cursul vieții.
Se întâmplă deseori ca adolescenții care trec prin situații de conflict în familie, să-și caute refugiul în alcool sau încep a trăi în concubinaj. Apropo, este un fenomen tot mai des întâlnit. Ceea ce trăiesc în familie îi afectează direct. Copiii simt presiunea emoțională din partea ambilor părinți. Și în relația lor cu semenii și cu persoana dragă se comportă la fel de violent și nu știu cum să își exprime sentimentele. Din practică, pot spune că mulți dintre ei sunt confuzi în această perioadă și se organizează mai greu. Nu sunt echilibrați emoțional.
Reieșind din cazurile pe care le-a consultat, Diana spune că de cele mai multe ori adolescenții sunt supuși violenței fizice și emoționale. “În cuplurile tinere se întâlnesc foarte des cazuri când se aplică violența. Pentru ei este un lucru firesc. “Și ce dacă am dat o palmă unei fete”, spun ei”.
Specialistul consideră că acest tip de comportament a fost preluat conștient sau inconștient din familie. De obicei, în aceste cupluri se atestă lipsă de comunicare. “O altă problemă este că părinții sunt plecați peste hotare și le trimit copiilor bani acasă, dar nu le oferă atenție și dragoste. De aceea, apar, uneori, sarcini nedorite, schimbări bruște de comportament, tentative de suicid, comportament agresiv, etc.”, susține Diana.
Copilul care trece prin violență în familie este agitat. “Ori, când discutăm în cadrul unui grup, începe brusc să plângă, sau când abordăm probleme legate de familie, reacționează dureros. Din păcate, părinții nu înțeleg că copilul nu are nevoie doar de haine”, spune psihologul.
Cu timpul, beneficiarii centrului ajung să își spună povestea și o fac treptat. La început evită subiectul. Le vin în ajutor specialiștii, care încearcă să îi implice în diverse activități de voluntariat și jocuri interactive, acțiuni de informare și „mese rotunde” despre violența domestică. După ce depășesc această barieră, reușesc să se afirme și în alte domenii”.
Cu un an în urmă, Ion a aflat despre acest centru și ne-a vorbit despre activitățile la care a participat. La moment, coordonatorii desfășoară mai multe lecții deschise în școlile din raion, discutând cu copiii nu doar despre violență, dar și despre adolescență, modul sănătos de viață, sănătatea reproductivă, etc. Tânărul crede că mulți copii, ca și în cazul său, nu au curajul să ceară ajutorul de la cei maturi.
Numărul copiilor abuzați în familie, o necunoscută
Natalia Marchitan, specialist în cadrul Biroului Siguranță Copii, spune că în ultimii doi ani nu a avut la evidență copii, care au avut de suferit urmare a violenței în familie. “Doar când este vorba de pedeapsă sau lovituri din neatenție… Copii agresați fizic nu avem înregistrați. În schimb, avem multe cazuri de violență între semeni. Tinerii se adresează direct polițistului de sector, dar de multe ori nu o fac, pentru că le este rușine sau teamă. Sunt toleranți față de abuz”.
O evidență a copiilor abuzați nu deține nici Inspectoratul de Poliție Soroca. În ultimii trei ani au fost înregistrate aproximativ 860 de informații privind cazurile de violență în familie. Doar în 2017 au fost 273.
“În 2017, avem înregistrate 16 dosare penale, iar în 2016 – 33. Posibil că această scădere se datorează modificărilor din legislație. Acum pedepsele aplicate agresorilor sunt mai aspre, iar amenzile mai mari”, afirmă procurorul raionului Soroca, Serghei Cebotari.
Prin emiterea ordinului de restricție de urgență, agresorul este înlăturat imediat din locuința familiei, iar ordonanța de protecție se referă la protejarea, în temeiul legii, a victimei și altor membri ai familiei. De asemenea, în 2017 a fost introdus art.78 din Codul contravențional privitor la “violența în familie”.
De la intrarea în vigoare a noilor prevederi, polițiștii au emis 46 de ordine de restricţie de urgenţă pentru violenţă în familie, agresorii fiind bărbaţi. “Noi luăm la evidență aceste persoane și le supraveghem minim un an. Periodic sunt vizitați la domiciliu de inspectorul de sector”, a menționat Cebotari. Majoritatea bărbaților, după reținere, revin în familie și nu mai creează probleme.
Adresările prin telefon, mai accesibile pentru copii
Linia fierbinte Telefonul Copilului (0 8001 1116) doar anul trecut a înregistrat 23 de sesizări, dintre care patru legate de violența în familie. În anul 2016, au fost recepționate 13 sesizări.
Viorica Sotnic, specialist în problema familiilor cu copii în situaţie de risc, din cadrul Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca, a comunicat că anul trecut un copil a fost luat din familie și plasat la un Centrul de plasament temporar. “Acolo el beneficiază de servicii de consiliere a psihologului și pedagogului social. Durata de plasament depinde de gravitatea cazului și poate fi între 3 sau 6 luni. În cazul în care este depășit acest termen, cazul este reexaminat în cadrul Comisiei raionale pentru drepturile copilului și este prelungit. Dacă situația în familie s-a ameliorat, este reintegrat”, explică specialista.
În anul 2017 au fost intentate mai puține ordonanțe de protecție – 3 în comparație cu 14 în anul 2016. De asemenea, a scăzut și numărul sesizărilor la poliție. Viorica Sotnic a remarcat că una din cauze ar fi că victima se răzgândește și își retrage cererea.
Copilul care se află în situații de risc sau este abuzat în familie poate apela direct la Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei. “De multe ori, copiii sună din curiozitate, unele sesizări fiind false. Dar dacă se confirmă cazul de violență, atunci echipa multidisciplinară se deplasează la fața locului, scoate imediat copilul din familie și îi caută un loc de plasament, mai întâi la rude, apoi la centru”, remarcă Sotnic.
Linia fierbinte are succes în rândul copiilor, deoarece, potrivit specialistului, garantează anonimatul și este mai accebibilă.
Un Centru multifuncțional destinat persoanelor vârstnice, femeilor și copiilor se află la Cosăuți. Directoarea Nina Zagaeschi nu ne-a oferit detalii, dacă au sau nu cazuri de violență domestică, însă la moment din cele 14 persoane cazate temporar, 8 sunt copii, cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, inclusiv mame cu copii. “Noi oferim servicii de îngrijire, alimentație și orientare profesională. Avem psihologi și educatori care se ocupă de beneficiari”, a specificat Zagaevschi.
Tinerii previn violența în familie
În activitățile sale, Centrul “Pro Viața” implică reprezentanții autorităților, polițiști, asistenți sociali, cadrele didactice, bibliotecari, etc. “Colaborăm și cu alte ONG-uri. La moment avem în jur la 20 de voluntari și mai mulți beneficiari“.
Din experiența sa, Ion a reiterat că tinerii trebuie să știe că există oameni interesați să îi ajute și sa îi înțeleagă. Cât despre viitoarea sa familie, Ion ne-a spus că ar vrea să fie în toate opusul tatălui său.
Un proiect legat de violența în familie este implementat de mai mulți ani de către un grup de elevi și profesori ai Colegiului “Mihai Eminescu” din oraș. Acesta este finanțat în cadrul Programului de Granturi Mici pentru Tineri, derulat de Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA din Soroca. Tinerii sunt de părere că violența nu trebuie tolerată. În cadrul proiectului, au avut loc mai multe instruiri, flash moburi și alte activități cu elevii din colegiu, profesori și în grădinițe.
Tatiana Mitrofan, profesor de asistență socială, spune că absenteismul și reușitele școlare ar fi unele din consecințele problemelor în familie la adolescenți. “În astfel de cazuri, copilul nu se poate concentra la ore. Întâlnește dificultăți și în relația cu colegii. Faptul că un copil brusc a început a absenta de la ore, reprezintă un strigăt de ajutor către ceilalți”, afirmă Tatiana.
Discuțiile individuale cu tânărul ar fi una din soluții, spune Ludmila Dubciuc, director adjunct pentru instruire practică și producere la Colegiul “Mihai Eminescu”. “Profesorii ar trebui să fie mai sensibili la nevoile elevilor, iar dirigintele – persoana de încredere. Când avem în vedere o situație familiară mai dificilă, atunci parteneriatul profesor – elev – părinte ar trebui să faciliteze comunicarea și rezolvarea problemelor apărute”, a remarcat mentorul din cadrul proiectului ,,Viitor fără violență”.
Tânăra care face parte din echipa de implementare, Cătălina Ghidirim, susține că puțini soroceni sunt cointeresați să se informeze la această temă. “Scopul proiectului nostru este de a preveni violența domestică în rândul tinerilor. Din păcate mulți au alte preferințe și nu îi interesează ce se întâmplă în societate, până nu îi afectează direct. Doar prin solidarizare și consolidarea societății, vom avea câștig de cauză”, susține ea.
În anul 2016, au fost pornite 34 cauze penale urmare a conflictelor familiale, iar anul trecut – 15, conform Ludmilei Sochircă, ofițer de presă al IP Soroca. Actualmente la evidenţa oamenilor legii se află 88 de agresori.
Anul trecut a fost lansată Campania Națională Adolescență în Siguranță, de către Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, fiind destinată tinerilor de la 12 ani. Astfel, a apărut site-ul – 12plus.md, unde tinerii pot adresa întrebări și discuta cu persoane de încredere despre provocările celei mai frumoase vârste – adolescența.
