PLĂȚILE NEFORMALE rămân a fi o problemă a societății

0
28
Poza simbol

Părinții nu sunt mai puțin scutiți de cheltuieli odată cu trecerea instituțiilor de învățământ la autogestiune financiară și introducerea noii metodologii de finanțare “per elev”. Directorii de școală sunt puși în situația să gestioneze cât mai eficient bugetul de care dispun. Deseori acesta nu este suficient pentru a finanța reparația școlii, dar cu atât mai mult pentru procurarea utilajelor necesare la educația elevilor.

Cu câțiva ani în urmă, sumele adunate de parinți pentru diferite necesități ale școlii erau mult mai mari. Despre aceasta ne-a comunicat președintele Asociației de părinți de la Liceul teoretic “Constantin Stere”, Iurie Potoroacă. “A fost o perioadă când se strângeau mai mulți bani pentru diferite nevoi ale școlii. De când s-au introdus schimbări în sistemul de finanțare al școlii, nu colectăm bani”, ne spune domnul Potoroacă, care începând cu acest an, nu va avea această răspundere. Asociația Obștească „Constantin Stere” activează în baza principiului de investiție benevolă, iar banii colectați de la părinți figurează pe un cont bancar, ceea ce asigură transparența în gestionarea banilor. Cotizația de membru al AO „Constantin Stere” este de 75 lei anual pentru clasele I-IV şi 150 lei anual pentru clasele V-XII. Banii care se acumulează sunt cheltuiți în comun acord cu părinții.

Directorul liceului teoretic “Ion Creangă”, Anatolie Iavorschi, ne-a comunicat că, după obținerea autonomiei financiare, liceul a renunțat la serviciile Asociației de părinți. Anterior, între membrii acesteia s-ar fi iscat un conflict, care ținea anume de plațile formale și neformale, despre care directorul nu a dorit să ne ofere detalii. “Noi nu mai avem Asociație pentru părinți. Pe plan juridic, asociația nu este lichidată. Dar nici un leu de la asociație noi nu am strâns din 2013. Schimbările care s-au produs în sistemul de finanțare al școlilor a avut un rol pozitiv. Până în 2015 ne-am descurcat cu bugetul nostru și a fost bine. La moment parinții ajută financiar la reparația clasei”, recunoaște directorul. Potrivit lui, cu toate că nu este corect ca părinții să aloce bani pentru reparația clasei, alta ieșire până la momentul de față nu a fost identificată.

O profesoară de liceu din Soroca, care lucrează mai bine de 15 ani în acest sistemul de învățământ, ne-a comunicat că “comitetul părintesc și președintele hotărăsc cum gestionează banii pe care îi au în fond. Profesorii nu au nici o atribuție. De obicei, unde se implică profesorii, apar probleme”.

Practica țărilor Uniunii Europene se bazează pe contribuția benevolă a părinților, pentru care investițiile în instituțiile de învățământ țin de onoarea lor și reprezintă un gest de binefacere și voluntariat.

Pe de altă parte, mulți din părinții pe care am reușit să-i interogăm, nu sunt împotrivă să doneze bani pentru școală. Anastasia Televca a spus că “la liceul unde învață fiica mea, avem un părinte din clasa noastră, care este membru al Consiliului de părinți. Acesta ne comunică periodic ce cheltuieli se fac în clasă și în liceu. Mai sunt cazuri când noi, parinții, trebuie să contribuim financiar întru ajutorul liceului, dar niciodată nu ni s-au cerut bani în plus”, spune părintele.

Oferirea de cadouri este un alt subiect, care devine tot mai fierbinte în perioada examenelor. Cu toate acestea, părinții sunt de părere că profesorii trebuie respectați si luați în seamă, măcar de ziua lor profesională. O bună parte din ei sunt la curent cu faptul că mita este o încălcare a legislației în vigoare și oferirea de cadouri în scopul de a facilita susținerea unui examen sau din alt motiv similar, este o încălcare a legislației în vigoare.

Ana Lîsîi este părintele unui copil care merge la un liceu din localitate. Dânsa ne-a spus că “noi plătim ca în cazul fiecărei familii cu copil, si anume, pentru rechizite, mâncare, cărți și altele. Reparație am hotarât în acest an să facem singuri, din propria inițiativă. Noi știm și ni s-a spus că nu se strâng bani și nu se dau cadouri, pentru ca aceasta ar însemna mituire”, ne-a împărtășit doamna Ana.

Șeful Direcției Generale de Învățământ, Ghenadie Donos, recunoaște faptul că plățile neformale se practică în mai multe școli din raionul Soroca. “Din mesajele telefonice anonime pe care le primim, înțelegem că există o astfel de problemă. Totuși noi încercăm în măsura posibilităților să luptăm cu acest fenomen”. Potrivit lui, este incorect ca un elev să fie tratat discriminatoriu din cauza că nu a plătit pentru reparație sau nu merge la ore adăugătoare. “Din păcate aceasta se practică la noi. Avem unele cadre didactice, inclusiv la conducere, care consideră că acest mod de gestionare este bun pentru școală. Consider că alocațiile bugetare sunt suficiente și nu este nevoie de aceste plăți. Însă, dacă consiliul de părinți consideră că este nevoie de a suplimenta și adăuga la buget careva cheltuieli, se recurg la aceste plăți neformale. Aici sunt două aspecte neformale, care se încadrează în cadrul legal, când cotizațiile membrilor asociației de părinți și sunt plăți neformale impuse, care nu se încadrează absolut în niciun cadru legal, cum ar fi meditații pentru majorarea notelor, strângerea banilor pentru procurarea varului și altele”.

Cel mai greu se descurcă în asemenea cazuri familiile cu mulți copii sau defavorizate, în care părinții nu-și pot permite să contribuie pentru anumite nevoi ale școlii în egală măsură cu restul părinților. Ghenadie Donos crede că aceștia trebuie să fie ajutați de stat, căci este o povară prea mare pentru aceste familii.

În ultima perioada se discută tot mai intens despre implementarea bunelor practici europene în sistemul educațional din Republica Moldova. În urma unei vizite de lucru în Scoția, șeful DÎ, a rămas impresionat de felul în care părinții, nesiliți de nimeni, se implică în viața și activitatea școlii. Un exemplu în acest sens este gimnaziul Grangemouth (grangemouth.falkirk.sch.uk). Cabinetul de muzică al școlii a fost dotat cu 50 de ghitare electrice, pentru o școală cu 1 200 elevi. “Toate aceste ghitări, au fost procurate la inițiativa unui părinte care este fondatorul unei trupe rock și dânsul a considerat că este de datoria lui să doneze gimnaziului instrumente muzicale, care mai includeau și clape și altele. Visul meu este să avem și noi asemenea părinți. Nimeni nu l-a obligat pe acest părinte să facă donația”, precizează soroceanul.

O altă țară care investește în educația elevilor este Germania, aceasta fiind printre țările lider la acest capitol. Nemții pun în mod deosebit accent pe dotarea claselor cu echipamente moderne, care ar ajuta elevul să deprindă cât mai bine obiectul respectiv ori profesia aleasă. Conform Global Innovation Index 2015, Germania ocupă locul 12, topul este început de țări precum Elveția, Marea Britanie și Suedia. Republica Moldova ocupă al 44-lea loc, în
timp ce România al 54-lea. Indicele global de inovare este stabilit în baza următorilor piloni: calitatea instituțiilor, capitalului uman, infrastructurii, complexității pieței, structurii afacerilor, producției de tehnologie și producției creative.

Școlile profesionale din Germania se deosebesc mult față de cele din Moldova. Diferența o face atât calitatea studiilor, cât și investițiile în utilaj și echiparea claselor cu cele necesare pentru ore. Ghenadie Donos ne-a comunicat că, “din păcate din cauza austerității bugetului nu ne permitem să cheltuim pentru utilaje și alte obiecte foarte necesare pentru ore și clasele de studii. Când avem criză în țară se lovește anume asupra educației“.

Clasă echipată pentru orele de muzică
Clasă echipată pentru orele de muzică într-o școală din Scoția

În Statele Unite ale Americii funcționează o altă metodă de finanțare a școlilor, și anume, 5% din vânzări proprietarii de magazine oferă statului pentru educație și dotarea acestora. În statul Michigan, din SUA, există o astfel de taxă locală, care asigură de fapt dezvoltarea învățământului, a competitivității și inovației pe piața muncii.

Grangemouth High School dispune și de un studio modern

Noua metodologie de finanţare a instituţiilor de învăţământ elaborată de Ministerul Educaţiei a fost adoptată în 2012 în România, iar în următorul an în Republica Moldova. Statul român finanțează scolile în funcție de numărul de prezențe ale elevilor în sălile de clasă, în timp ce în Republica Moldova, școlile sunt finanțate după numărul de elevi. În primul caz directorii de școală sunt concentrați mai puțin pe numărul de elevi înscriși, și mai mult pe interesul și calitatea studiilor.

Formula de finanţare a şcolilor prevede acoperirea cheltuielilor ce ţin de administrarea instituţiei, precum şi remunerarea cadrelor didactice şi auxiliare, achitarea tuturor serviciilor, întreţinerea instituţiilor şi cheltuieli pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea bazei didactice şi a celei tehnico-materiale a şcolii. Potrivit noii metodologii de finanțare, pentru un elev se alocă aceeaşi sumă de bani, indiferent de şcoala în care învaţă acesta. Totodată, formula îşi propune să asigure eficientizarea cheltuielilor publice şi creşterea transparenţei în finanţarea şcolilor.

În anul 2015, suma alocată per elev a crescut până la 8 771 de lei, cu 1 842 de lei mai mult comparativ cu anul 2014. În același timp, mărimea normativului per instituție a crescut cu circa 30 de mii de lei, constituind 428 982 de mii de lei.

Doina Alexei


Articolul precedentAdriana TOFAN: „Succesul NU stă în calea celor fricoși”
Articolul următor(De)Gheretizare cu bucluc (UPDATE)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.