EXPLICĂM: Trei instrumente care te vor ajuta să faci primăria ta mai transparentă

0
37
fotografie simbol

Oricine poate solicita informații de la autoritățile publice locale, nu doar jurnaliștii, deputații sau alți funcționari publici. E nevoie doar să scrii o solicitare de informație. Poți să asiști și la ședințele consiliilor și să-ți spui părerea atunci când se formează bugetul localității în care trăiești, de exemplu.

„Activiștii civici sunt persoane care pot contribui la dezvoltarea unei comunități și au toate instrumentele necesare pentru aceasta”, spune Olesea Garbuz, reprezentanta Centrului Român de Politici Europene în Republica Moldova. Specialista a ajutat 10 persoane să învețe cum se monitorizează autoritățile publice locale și cum să ceară mai multă transparență de la ele. 

A fost elaborat un ghid de activism comunitar destinat societății civile din Republica Moldova, pe care poți să-l citești și tu și să începi monitorizarea.  

Timp de patru luni, cei zece monitori au supravegheat activitatea consiliilor raionale și a primăriilor din cele trei centrele raionale, dar și a primăriilor din patru sate: Bașcalia, Cîrnățeni, Sălcuța, Cimișlia, Gura Galbenă.  

Primul instrument oferit participanților au fost fișele de monitorizare a comunicării autorităților cu publicul. „Noi nu le-am trimis administrațiilor scrisori de intenție ca să-i anunțăm că-i vom monitoriza, pentru că monitorii au lucrat în calitate de cetățeni și au evaluat accesibilitatea informațiilor de pe site, de pe Facebook”, povestește Olesea Garbuz.  

Concluziile monitorilor a fost următoarele:
1. Mecanismele de informare publică folosite de primării și de consiliile raionale sunt limitate.

2. Chiar dacă unele autorități au făcut pagini web cu ajutorul donatorilor externi, acestea nu sunt structurate transparent, iar informațiile nu sunt actualizate în mod constant.

3. În unele cazuri, deși au pagini oficiale pe rețelele de socializare, autoritățile comunică de pe paginile personale ale primarilor, fără să existe vreo procedură la nivelul autorității locale pentru gestionarea comunicării pe rețelele sociale.

4. Proiectele de decizie la nivel local nu sunt publicate la timp sau cu puțin timp înainte de ședințe, iar consultarea publică este mai degrabă formală.

Al doilea instrument de monitorizare a autorităților a fost participarea la ședințele consiliului local. Printre monitori era o persoană cu dizabilități locomotorii, ceea ce a făcut imposibilă participarea la ședințele care aveau loc la etajul doi al instituției. Reprezentanții APL i-au zis că poate să facă o solicitare și vor muta ședința în altă parte. Însă această soluție este una pe termen scurt și individuală și nu rezolvă problema accesibilității persoanelor cu dizabilități locomotorii. 

Instituțiile de la nivel local sunt deseori lipsite de facilitățile necesare care să asigure accesul persoanelor cu dizabilități, deși reglementările în vigoare impun această obligație.

Iar odată cu pandemia, accesul a fost restricționat pentru toți cetățenii. Totuși, mai multe autorități publice locale, inclusiv Consiliul Raional Basarabeasca, au transmis ședințele online.

Al treilea instrument pe care activiștii l-au învățat este solicitarea de acces la informații. Dacă monitorii observau că anumite informații nu erau plasate pe site, ei solicitau ca acestea să le fie oferite și publicate pe site. „Noi am vrut ca autoritățile să reacționeze și să acționeze pro activ”, spune Olesea Garbuz, menționând că unele APL-uri au fost foarte deschise față de aceste solicitări.  

Situația a fost diferită în Cimișlia. „Monitorii au primit un răspuns de la primăria Gura Galbenei în care primarul le-ar fi zis că «dacă voi ne anunțați că faceți această campanie de monitorizare, noi am fi fost mai deschiși»”. 

Monitorii au remarcat o reticență generală a autorităților de a colabora cu cetățenii sau cu grupurile de inițiativă și de a oferi informații de interes public. Cu toate acestea, APL-urile care anterior au fost supuse campaniilor de monitorizare sau au colaborat cu societatea civilă sunt mai deschise, mai cooperante și au un grad mai înalt de transparență.

După monitorizare, grupul de monitori au avut și întâlniri lunare în care împărtășeau experiențele lor. „Deși la început ei erau foarte sceptici, noi cumva am reușit să le demonstrăm că ei au dreptul să solicite aceste informații, să le explice autorităților că atunci când un cetățean semnalizează ceva, asta nu este de rău, este de fapt o intenție bună. Și dacă APL-ul este receptiv, atunci este doar pentru binele lui”, explică Olesea Garbuz. 

Ea spune că este nevoie ca oamenii să cunoască cum să monitorizeze autoritățile și să se implice mai mult în această activitate. „La noi problema este că nu există un nivel atât de înalt de implicare a cetățenilor, de aceea APL-ul nici nu cunoaște uneori că cetățenii au dreptul să solicite informații sau să participe la ședința consiliului local. Autoritățile trebuie obișnuite cu aceste practici”, concluzionează mentora. 

Sursele de informare ale cetățenilor despre activitatea primăriilor și consiliilor:

  • Pagina web oficială a autorității, pagina pe rețelele de socializare;
  • Panoul informativ al primăriei;
  • Ședințelor consiliului local în format video publicate online (live sau înregistrări);
  • Comunicarea directă cu consilierii locali;
  • Participarea la ședințele consiliului local;
  • Participarea la discuții și la dezbateri publice, inclusiv organizate de ONG-uri care monitorizează procesul bugetar;
  • Utilizarea centrelor de informare pentru cetățeni;
  • Solicitarea și transmiterea directă de informații de la și către APL (petiții).

Deci, dacă ai nevoie de informații de la primăria ta, poți să faci o solicitare de informații. Aceasta trebuie să conțină: 

  • Informații despre destinatar, adică numele primăriei/consiliului raional și adresa;  
  • Informații despre tine (numele, prenumele, date de contact);  
  • Întrebările care te interesează (poți să faci referire la Legea nr. 982 privind accesul la informație). 
  • O expediezi prin poștă în formă scrisă sau pe poșta electronică. 

Autoritățile sunt obligate să răspundă la orice solicitare de informație în decurs de 15 zile lucrătoare. Nu ești obligat să justifici intenția ta. În situația în care nu primești un răspuns, chiar dacă le-ai reamintit, ai tot dreptul să scrii o plângere la poliție, pentru că nu s-a respectat Legea cu privire la accesul la informație. O altă opțiune ar fi să acționezi în judecată administrația publică locală. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.