Kievul susține că Rusia ar pregăti vineri o provocare la Zaporojie, în timp ce rușii îi acuză de același lucru pe ucraineni. Joi, au fost publicate două seturi de date, două simulări făcute, pe de o parte, de serviciul meteorologic din Ucraina, iar de cealaltă parte, de Ministerul rus al Apărării.
Ambele vor să arate cum ar călători peste Europa un posibil nor radioactiv, dacă la Zaporojie s-ar produce o scurgere de radiații, numai că cele două simulări nu se potrivesc, mișcarea maselor de aer este diferită (vezi video). Gabriela Băncilă, director în Administrația Națională de Meteorologie, a analizat la Digi24 cele două simulări.
În cazul simulării rusești, mișcarea ar fi către vest și nord-vest. Trebuie spus că nu avem niciun fel de de informație referitoare la perioada pentru care s-ar fi făcut această simulare și ce fel de mișcare a aerului a fost luată în calcul. Însă, în scenariul prezentat de ruși, norul radioactiv ar acoperi integral Republica Moldova, jumătate din România și părți din Belarus, Slovacia, Germania și Polonia. În schimb, potrivit simulării ruse, sunt țări care în mod misterios ar fi ocolite, de pildă Ungaria, care pur și simplu nu este măturată de acest nor.
În această perioadă, pe partea de est-sud-est a Europei, adică în vecinătatea de est a României, a existat, în special în straturile mai înalte, un ciclon, adică o mișcare circulară a aerului în sens invers acelor de ceasornic.
Ca dovadă este faptul că noi, în România, în această perioadă, adică a prezenței a acestui ciclon, am avut destul de multe manifestări de instabilitate atmosferică pe partea de est-sud-est a țării.
O astfel de structură a aerului atmosferic favorizează, în anumite condiții locale, dezvoltarea norilor de furtună. Deci, asta s-a întâmplat în mod concret în această perioadă și există date cât se poate de publice cu privire la circulația aerului în perioada la care se face referire”, a comentat la Digi24 Gabriela Băncilă, director în ANM. „Acum, privind la cealaltă simulare, la celelalte imagini care au fost date publicității, nu se vorbește despre un moment de inițiere, adică nu se spune care este momentul T-zero, de unde plecăm, plecăm de la situația de astăzi și ne raportăm la ceea ce urmează? Și ce anume date folosim? Aici nu vorbim numai despre circulația generală a aerului, este vorba și despre greutatea, despre densitatea acelor particule (radioactive).
Ar trebui ca sursa de emitere să continue să facă acest lucru pe o perioadă îndelungată, astfel încât norul să se ridice, să ajungă să fie integrat în circulația asta generală a atmosferei și să vedem și care este rata de dispersie.
Pentru că una este dispersia particulelor de fum, alta este dispersia particulelor de praf, este un sistem într-adevăr foarte complex și ca să privim la niște rezultate, trebuie să știm întotdeauna care este sistemul care a făcut acele măsurători sau, respectiv, acele simulări.
Pentru că trebuie să știm care sunt erorile și limitările sale, care este gradul de precizie, nemaivorbind despre faptul că anticipația sau momentul poziționării în timp și spațiu este unul cât se poate de vital”, a arătat Gabriela Băncilă.
„Dacă este să mergem în continuarea acestor aspecte teoretice pe care serviciul ucrainean sau datele din Ucraina l-au apreciat, ele vin în firescul mesajelor de atenționare pe care noi, serviciul român de meteorologie, le-am emis.
Acest nucleu se deplasează în următoarele zile ușor-ușor către extremitatea de est a continentului, adică dacă până acum zona lui centrală, nucleul central, era poziționat undeva în zona de nord, la nord de Marea Neagră, el se deplasează către extremitatea de est a Ucrainei și partea ascendentă, deci partea lui care ridică – ar ridica particulele dinspre sud către nord – se va afla pe zona de sud a Rusiei, urmând ca într-adevăr să aibă aceeași traiectorie, adică ușor circulară.
La asta ar trebui să asistăm, pentru că privind la circulația generală a atmosferei, în următoarele zile vine o masă de aer mai cald dinspre partea de vest-central-sudică a Europei, împingând acest nucleu către est.
Și prin urmare, noi vorbim despre temperaturi ridicate în țara noastră, la început în vestul țării, maximul de intensitate urmând să fie pe partea de vest, ca urmare a acestei mișcări”, a explicat meteorologul.
Revenind la simularea rușilor, Gabriela Băncilă a atras atenția aspra unor „insule” care sunt prezente peste țările baltice, mergând chiar în vecinătatea de nord-nord-vest a României. Acestea pot duce cu gândul la un model de dispersie, adică nu vorbim neapărat despre o traiectorie, ci mai mult de o dispersie orizontală, o împrăștiere, a subliniat meteorologul.
„Pentru că dacă ar fi să vorbim despre o traiectorie cu sursă continuă de acțiune, ar trebui să avem un trend, o traiectorie, o curbă, o mișcare de particule care să fie una continuă.
Dar acele insule ne pot duce cu gândul că au folosit un model matematic, un model numeric, o simulare în care să predomine mai mult această dispersie orizontală. Este o pură speculație”, a precizat Gabriela Băncilă. SURSA: digi24.ro
