CSI: oare nu cumva a venit timpul să „tăiem poala”?

0
172
Șobolanul de Metal va intra în drepturi pe 25 ianuarie 2020 și își va încheia „mandatul” pe 11 februarie 2021.

TABLETA DE VINERI. Chiar dacă orice început de an înseamnă o dorință nestrămutată de a schimba ceva în bine și de a aprinde luminița din capătul tunelului, chiar dacă multă lume mai crede în speranța care moare ultima și dacă optimiștii fac sforțări disperate de a da lumii aripi, dar nu a turna plumb în picioare, totul rămâne pe vechi în RM. Adică, anul 2022 nu pare să fie mai breaz decât precedentul (precedenții), fiindcă a dovedit deja să ne lovească în moalele capului cu parul și să descalifice multe din prognozele vociferate de prezicători/formatori de opinii care, tradițional, au făcut sforțări de a ne racorda pe unde mai puțin apocaliptice. Când zic aceasta am în vedere starea de lucruri atât pe interior, cât și pe exterior.

Pe interior, bunăoară, continuăm să fim vulnerabili și imprevizibili la toate capitolele. Facturile la căldură ne-au scos din buzunare și ultimii bănuți, iar viitorul sună și mai al naibii — „partenerii” din Est sunt puși pe șotii în continuare și ne șantajează în cel mai josnic mod. Prețurile la carburanți au luat-o razna din nou. Experții prognozează o dublare a prețului la curentul electric în viitorul cel mai apropiat — posibil, până la finele acestei luni. Guvernarea rămâne secretoasă și enigmatică ca și mai înainte. În relațiile cu prietenii rămânem reci și greu de descifrat, iar când vine vorba de neprieteni suntem deopotrivă vulnerabili și mioritici. În acest context mi se pare foarte sugestivă declarația controversatului politician Mark Tcaciuc, precum că opoziția și răuvoitorii actualei guvernări nu trebuie să întreprindă nimic deosebit — pur și simplu, este de ajuns să privească dintr-o parte la cum acești „oameni buni” se transformă, încet, dar sigur, în „oameni răi” (am utilizat aceste ghilimele pentru ca să înțeleagă toți că este vorba despre o metaforă, dar nu despre niște etichetări gratuite și că nimeni din acei care au năzuințe cu adevărat democratice și pro-europene nu doresc nici un rău celor care îi reprezintă în cele trei ramuri ale puterii), de bună voie și nesiliți de nimeni. Or, rămâne senzația că și de data aceasta Racul, Broasca și Știuca nu vor să iasă din tipare, deși… doi dintre acești „protagoniști” sunt gata să îngroape securea neînțelegerilor și să meargă la colaborare.

Pe exterior se întâmplă ceva groaznic, iar războiul care părea o utopie chiar capătă contururi ușor sesizabile și acest lucru ne vizează pe noi în modul cel mai direct. Se creează impresia că generalii lui Putin s-au săturat de tot felul de exerciții militare și doresc să-și măsoare puterile într-un război adevărat. Pe de altă parte, Kremlinul nu-și mai ascunde intențiile de a reface URSS-ul, fie și în varianta lui ciopârțită, iar exemplul Kazahstanului mi se pare destul de elocvent, în această ordine de idei. Deși cauza principală a protestelor din această țară a fost anunțat dezacordul cetățenilor cu mărirea prețurilor la gaze, eu aș înainta un alt scenariu, legat nemijlocit de mâna Moscovei. Nu de alta, dar oricât ar fi de „supărăcioși” kazahii și oricât ar fi de „bățoși” guvernanții lor, nu prea cred că un astfel de „mărunțiș” ca creșterea tarifelor la gaze (de altfel, incomparabile cu tarifele din RM) ar fi dus la proteste atât de violente și la calmarea situației doar cu ajutorul forțelor „pacificatoare” din exterior — să fie forțele de ordine din Kazahstan atât de bicisnice încât să nu poată stopa acțiunile protestatarilor? Sau, poate, chiar a fost vorba despre niște teroriști, dar numai nu despre niște teroriști oarecare, dar despre niște oameni bine pregătiți chiar din sânul partenerilor din CSI? Cum vi se pare un scenariu gen „rușii organizează astfel de proteste sângeroase și tot ei le rezolvă”? Chipurile, noi vă organizăm pogromurile și tot noi, la solicitarea voastră, readucem pacea în țară. Și nu oricum, dar în conformitate cu principiile „apărării colective”! Ca să știe toată lumea ce organism serios este această CSI, unde s-au oploșit niște regimuri care taie și spânzură după bunul lor plac. Nu știu ce credeți Dumneavoastră, dar Moscova are prilej de a se felicita — după Belarus și Kazahstanul a căzut la picioarele țarului, iar cu ceilalți va fi mai ușor de (co)„operat”…
În fine, reieșind din situația creată, pe interior și exterior, guvernarea de la Chișinău are multe bătăi de cap la acest început de an. În primul rând, este foarte mult de lucru la capitolul imagine, deoarece autointitularea „oameni buni” este nu doar măgulitoare la auz, dar și foarte solicitantă în ceea ce privește faptele reale. Pe de altă parte, trebuie cumva să se mențină în frâu creșterea galopantă a prețurilor și tendințele de înrăutățire a situației cetățenilor și așa pauperizați, dar și să nu uităm că a venit timpul să ne punem serios întrebarea deloc retorică: avem noi oare nevoie să fim membri ai unei organizații pe cât de amorfe, pe atât de imprevizibile, din punct de vedere politic și militar, cum este CSI? Poate ar fi mai bine să tăiem poala acum, ca pe urmă să nu fie târziu…

De-ajuns cât am turnat apă la moara cuiva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.