Mon shugu, o tradiție veche de 1.000 de ani ce constă în fabricarea hârtiei din Arunachal Pradesh, a primit o nouă șansă la viață datorită prim-ministrului indian Narendra Modi care a discutat despre asta în discursul său lunar adresat națiunii. Maling Gombu, care a fost lăudat de către primul-ministru pentru păstrarea tradiției, ne poartă în călătoria acestui meșteșug.
Arunachal Pradesh, cunoscută ca țara Soarelui Răsare a Indiei, este bogată în meșteșuguri tradiționale, forme de artă și resurse naturale, care au potențialul de a dezvolta industrii care se bazează pe satele din zonă și de a ajuta la dezvoltarea economică rurală. Statul găzduiește, de asemenea, mai multe comunități tribale, inclusiv Wancho, Nocte, Tangsa, Singpho, Khampti, Mishmi, Adi, Galo, Padam, Minyong, Memba, Apatani, Nyishi, Tagin, Aka, Miji, Sherdukpen și Monpa, fiecare având o cultură, limbă, obiceiuri și tradiții distincte.
Câteva dintre meșteșugurile lor au rămas în comunitățile lor de secole și abia acum sunt prezentate lumii. Monyul Tawang, un district de frontieră din Arunachal Pradesh, care împarte granița cu Tibet și Bhutan, este locuit de tribul Monpa. În ciuda depărtării și a terenului inospitalier al districtului, regiunea a devenit o destinație turistică populară și face pași apreciabili în dezvoltarea economică. Unul dintre meșteșugurile lor tradiționale, care a fost adus în lumina reflectoarelor recent de prim-ministrul Narendra Modi într-unul dintre discursurile sale radio lunare, Maan Ki Baat, este arta de a face mon shugu, o hârtie lucrată manual dintr-un arbust local numit shugu sheng. După cum a explicat prim-ministrul, mon shugu nu este doar o moștenire culturală, ci o practică durabilă care aduce beneficii duble – protejează mediul și poate genera locuri de muncă.
O femeie în vârstă din comunitatea Monpa din Arunachal Pradesh învârte roți de rugăciune la o mânăstire din Tawang
Istoria
Veche de aproape 1.000 de ani, această formă de artă indigenă de fabricare a hârtiei folosește scoarța unui arbust local numit shugu sheng (Daphne papyracea). Procesul de transformare a scoarței uscate în hârtie este unul plictisitor și nu mulți îl practică astăzi. În timp ce majoritatea artizanilor au renunțat la acest meșteșug, în pădurile din jurul zonei Mukto, un sat cocoțat la o altitudine de 10.800 de metri în districtul Tawang, crește arbustul shugu sheng, iar câteva familii de artizani încă îl practică. În mod tradițional, această hârtie grosieră lucrată manual a fost folosită în mănăstirile budiste pentru scripturi, manuscrise, steaguri de rugăciune și, uneori, ca parte a stâlpilor de steag și a roților de rugăciune. Nu doar mănăstirile locale, ci și cele din țări precum Tibet, Bhutan, China și Japonia foloseau mon shugu. In timpuri stravechi, hârtia a fost folosită pentru a scrie mantre, sutre și epopee budiste. În prezent, este folosită și în scopuri artistice și pentru a face obiecte pentru cadouri rafinate. Cu toate acestea, procesul lung de transformare a scoarței arbustului într-o pulpă, fierberea, baterea, uscarea și tăierea hârtiei, era manual, consuma timp si nu era viabil financiar. Astfel, mulți artizani au trecut la surse alternative de venit.
Procesul de realizare al hârtiei este foarte sistematic și urmează tradiții vechi de secole. Recoltarea scoarței începe între lunile martie și aprilie și continuă până în decembrie, înainte de sezonul de înflorire. In perioada în care apar flori și fructe, scoarța nu se colectează pentru a lăsa arbustul să se regenereze. Scoarța recoltată în prima parte a anului este folosită pentru fabricarea hârtiei în restul anului. Pentru 1,5 kg de scoarță, sunt necesare aproximativ patru până la cinci plante, în funcție de dimensiunea plantei. Din scoarța unei plante se pot face două foi de hârtie (62 cm lungime și 51 cm lățime). După recoltare, scoarțele sunt îndepărtate de pe stratul exterior, iar interiorul moale este bine spălat și uscat la soare. Scoarța este apoi trecută prin cenusă, înmuiată în apă și tăiată in bucăți mai mici inainte de a fi fiartă. Întregul proces realizat manual are ca rezultat o hârtie care are o textură unică. Netezimea suprafeței hârtiei depinde de uscare – în general, o parte a hârtiei este ca pânza și cealaltă, este ușor aspră, cu o textură fibroasă. Într-o zi, în jur de 100 de coli de hârtie pot fi pregătite și uscate dacă condițiile meteorologice sunt potrivite. Hârtia mon shugu se vinde în zonă cu 15 – 25 rupi foaia.
Artizani locali care lucrează la mașina de presat. Mașina de presare stoarce excesul de apă din pulpă și o face netedă.
Provocări și soluții
În comparație cu hârtia convențională, durata de viață și durabilitatea hârtiei mon shugu sunt mult mai lungi și se spune că are o rezistență foarte mare. Organizația voluntarilor din Tawang, Youth Action for Social Welfare, a lucrat pentru păstrarea acestui patrimoniu cultural unic. Eforturile sunt făcute de către Khadi and Village Industry Commission (KVIC) și Kumarappa National Handmade Paper Institute (KNHPI), de asemenea.
Shugu sheng este o specie indigenă foarte importantă deoarece coaja sa fibroasă este folosită pentru fabricarea hârtiei, tulpina pentru lemne de foc și florile pentru prepararea parfumului. Există o piață locală pentru această hârtie, fiind folosită în rugăciunile zilnice și ambalarea articolelor speciale precum untul. Dar există și o piață internațională în țări precum China și Japonia unde este folosită pentru scrierea scripturilor. Artiștii japonezi folosesc această hârtie pentru caligrafie. Cultivarea planificată a acestui arbust și comercializarea acestuia ar putea sprijini financiar triburile Monpa și tehnologia ecologică poate acționa ca un sistem de producție durabil. Aceasta poate avea ca rezultat o dezvoltare la nivel socio-economic fără a compromite conservarea ecologică a regiunii muntoase. Odată ce produsul devine viabil financiar, artizanii se pot întoarce la meseria lor. Totuși, dincolo de economie, ceea ce contează mai mult este păstrarea acestei tradiții vechi de 1.000 de ani, o moștenire vie care se împletește cu cultura unei comunități antice.
AUTOR: Maling GOMBU
Ediția 3, 2021
Avocat de profesie, Maling Gombu este președintele Youth Action for Social Welfare, Tawang. El a fost recunoscut de premierul Narendra Modi pentru eforturile depuse pentru conservarea, protejarea și promovarea artei de a face hârtie mon shugu și de a păstra acest meșteșug indigen în viață.
