La începutul secolului al XIX-lea la Hânceşti s-a stabilit Emanuel Mârzayan, numit şi Manuc Bey, negustor şi diplomat, dragoman, mare prinţ al armenilor şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din regiune. El a venit în Basarabia după ocuparea acesteia de către Imperiul Rus, Manuc Bey având un rol important în acest proces. Deşi a murit peste un an, după stabilirea sa în ţinutul Lăpuşnei, urmaşii săi i-au realizat visul. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea aici a fost construit Palatului Princiar, iar mai târziu și Castelul Vânătoresc. În curtea nobililor au fost ridicate şi alte clădiri şi acareturi după cum se făcea în acele vremuri. Palatul Princiar a fost avariat şi reparat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar mai apoi a suferit unele deteriorări după un seism de la sfârşitul veacului trecut, şi abia recent a fost restaurat din fondurile Uniunii Europene. Altă clădire care impresionează prin arhitectura sa este şi Castelul de vânătoare, construit pentru petreceri şi ceremonii. Arhitectura edificiului seamănă cu castelele europene medievale, dar are şi elemente gotice, renascentiste şi chiar islamice. Basoreliefurile de pe perete cu ogari şi arme de foc vorbesc de la sine despre menirea acestui castel de vânătoare. În preajmă se află şi unele pasaje subterane care se crede că fac legătură cu diverse zone ale oraşului.
