Guvernarea din Moldova optează pentru apropierea de Uniunea Europeană (UE), însă marea majoritate a cetățenilor se pronunță în favoarea Uniunii Eurasiatice. Declarația îi aparține lui Veaceslav Perju, prim-vicepreședinte a Camerei Civile a Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Afirmația lui este una falsă, or sondajele indică o situație cu totul inversă.
Potrivit secretarului executiv al Platformei „Uniunea Populară” Veaceslav Perju, marea majoritate a cetățenilor din țara noastră optează pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, nu pentru aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu oferit pentru „Sputnik на русском” („Sputnik în limba rusă”) publicat la 16 noiembrie.
captură video
„Se creează impresia că există două realități: poporul și datele sondajelor sugerează că marea majoritate a moldovenilor se pronunță pentru intensificarea relațiilor de prietenie cu Rusia și cu alte țări din CSI, la fel, ei se pronunță pentru statalitatea moldovenească, pentru istoria Moldovei, pentru limbă. Însă Președinta, Parlamentul și Guvernul reprezintă, de fapt, o forță unită prooccidentală și optează pentru un alt vector. Situația în cauză este uimitoare. Iar marea majoritatea în țara noastră este extrem de preocupată de această situație”, a declarat Perju.
Un fragment din acest video, la fel, este distribuit și pe Tiktok.
Articolul întitulat „Veaceslav Perju: autoritățile moldovenești vor în UE, iar poporul vrea în Uniunea Eurasiatică” („Вячеслав Пержу: власти Молдовы хотят в ЕС, а народ — в Евразийский союз”) a fost publicat și de site-ul Gagauznews.md.
captură video
Cine este Veaceslav Perju
Veaceslav Perju este secretarul executiv al Platformei „Uniunea Populară” (o platformă prorusă), președintele așa numitului Consiliu Public din Moldova și prim-vicepreședinte a Camerei Publice a UEE.
„Uniunea Populară” se distinge printr-o ritorică prorusă agresivă, aceasta distribuie sistematic „sperietori” despre unirea Moldovei cu România. Bunăoară, când sintagma „limbă moldovenească” a fost înlocuită cu sintagma „limbă română” „Uniunea Populară” a declarat că „următorul pas va putea fi doar lichidarea statalității moldovenești și alipirea forțată a țării noastre la România” (în original: „следующим после этого шагом может стать только ликвидация молдавской государственности и насильственное присоединение нашей страны к Румынии”). Afirmații similare răspândește mass-media oficială din Rusia, de exemplu agenția de știri RIA Novosti.
Sondajele de opinie sugerează disponibilitatea pentru aderarea la UE
Conform majorității sondajelor de opinie efectuate și făcute publice în ultimii ani în Republica Moldova, ideea privind aderarea la Uniunea Europeană se bucură de susținerea majorității cetățenilor.
Astfel, sondajul „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova” desfășurat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în cooperare cu CBS-AXA și făcut public la 11 iulie 2023 denotă că 59,2% dintre cetățeni susțin aderarea Moldovei la UE, iar, în eventualitatea unui referendum la acest subiect, 55,4% dintre cetățeni ar vota „pentru” și 30,6% ar vota „contra”.
Totodată, sondajul de opinie anual, ediția 2023, al Programului VECINII UE de la Est, realizat în februarie și făcut public în septembrie curent arată că percepțiile moldovenilor față de Uniunea Europeană se îmbunătățesc cu fiecare an. Potrivit rezultatelor sondajului, 62% dintre respondenți au o părere pozitivă despre UE (+10% față de părerile din 2016), în comparație cu doar 8% care au o părere negativă (în scădere de la 17% în 2016).
Rezultatele ultimului „Barometru” al companiei iData, publicat la 2 noiembrie 2023, sugerează că 60,6% dintre respondenți susțin aderarea Republicii Moldova la UE în comparație cu 33,1% care s-au declarat împotrivă.
Conform Barometrului Opiniei Publice (BOP) publicat de Institutul de Politici Publice (IPP) la 4 septembrie 2023, dacă va fi organizat un referendum privind aderarea Moldovei la EU atunci 49,7% dintre respondenți ar vota „pentru”, iar 32,8% s-ar pronunța „împotrivă”. În general, rezultatele BOP din ultimii trei ani demonstrează, cu unele excepții, că majoritatea cetățenilor ar susține aderarea Republicii Moldova la UE chiar dacă pe parcursul ultimului an această susținere s-a diminuat un pic.
Preferințele populației față de statutul de membru al UE s-au conturat și în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, precum și în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. La scrutinul local partidele proeuropene au acumulat aproape 60% din voturi, iar PAS, formațiunea aflată acum la guvernare, a acumulat 52,80% din sufragii. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020, Maia Sandu, candidată proeuropeană, și-a asigurat 57,72% din voturi, devansându-l astfel pe oponentul său Igor Dodon (42,28%) care se pronunța pentru extinderea integrării în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și o cooperare mai strânsă cu Rusia.
Falsuri marca „Uniunea Populară”
Falsurile despre unirea cu România sunt distribuite activ de către reprezentanții „Uniunii Populare” și în Găgăuzia. În martie 2023, în cadrul unui eveniment numit Congresul diplomației populare „Prietenia Popoarelor 2023” care a avut loc la Comrat, Veaceslav Perju a declarat (39:50-45:10) că „după redenumirea limbii de stat în română, Moldova va dispărea în calitate de stat” (în original: „после переименования госязыка в румынский, Молдавия исчезнет как государство”). În cadrul aceluiași eveniment Perju a repetat de câteva ori că „prietenii noștri adevărați sunt Rusia, așa cum a fost pe tot parcursul istoriei” (în original: „реальные друзья — это Россия, как было всю историю”), calificând țările occidentale drept „o enclavă de răpitoare prooccidentale gata să dezbine popoarele și să le ațâțe unele împotriva altora” (în original: „анклавом прозападных хищников, которые настроены на разделение народов и их стравливание между собой”).
Deşi scopul declarat al Congresului diplomației populare a fost „stabilirea relaţiilor economice şi consolidarea păcii interetnice”, în realitate, acesta s-a transformat într-o platformă pentru unirea organizaţiilor care au îmbrăţişat o agendă prorusă şi antiguvernamentală. Totodată, în calitate de „invitat special” la for urma să participe Preşedintele de Tatarstan Rustam Minnihanov, însă autorităţile moldoveneşti i-au interzis accesul în ţară. De menţionat că Rustam Minnihanov susţine agresiunea Rusiei în Ucraina, iar, la situaţia din ianuarie 2023, Tatarstanul a cheltuit 2,5 mlrd de ruble pentru a susţine războiul. Rustam Minnihanov i-ar raportat personal lui Putin despre acest lucru.
La fel, Veaceslav Perju a participat la lansarea „Uniunii Populare din Găgăuzia” („Народный Союз Гагаузии/Gagauz Halk Birlii”) în frunte cu Victor Petrov (care la acel moment era deputat în cadrul Adunării Populare, iar în prezent ocupă funcţia de vice-preşedinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia). Şi Victor Petrov răspândeşte în repetate rânduri falsuri despre cât de importantă este Rusia pentru moldoveni în mai multe domenii. Astfel, în postarea făcută pe Facebook la 22 aprilie 2023, în timpul campaniei electorale pentru alegerile Başcanului autonomiei găgăuze, Petrov s-a arătat nemulţumit de intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a denunţa mai multe acorduri în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Potrivit afirmaţiilor sale, „mai mult de jumătate de milion de persoane originare din Republica Moldova, inclusiv din Găgăuzia, lucrează pe teritoriul Rusiei, asigurând fluxul de transferuri bănești în țară” (în original: „более полумиллиона человек выходцев из Республики Молдова, включая Гагаузию, работают на территории России, обеспечивая поток денежных переводов в стране”), ceea ce constituie „una din principalele surse de venit pentru statul nostru” (în original: „один из основных источников дохода нашего государства”). Declaraţiile lui Petrov nu corespund însă realităţii. Din 2014, transferurile băneşti făcute din Rusia în favoarea persoanelor fizice din Moldova s-au redus constant, de la 62% din volumul total de remitenţe până la 10,9% în anul 2021, cu o anumită creştere în 2022. Despre asta a scris Stopfals.md.
Site-urile care răspândesc falsurile lui Perju au fost anterior blocate în Moldova
La 26 februarie 2022, la două zile după invazia amplă a trupelor rusești pe teritoriul Ucrainei, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei a emis un ordin care prevedea blocarea a două surse de conținut online care promovau informații ce instigau la ură și război, fiind vorba despre Sputnik.md și Gagauznews.md (portalul este afiliat lui Victor Petrov, iar redactorul acestuia Nicolai Costîrchin conduce „Comitetul pentru informații, mass-media și apărarea libertății de exprimare” al platformei proruse „Uniunea Populară”).
La 22 martie 2023, SIS a dispus blocarea a cinci site-uri care promovează informații false în domeniul ce afectează securitatea națională, în condițiile stării de urgență. Toate acestea aparțin agenției de știri Sputnik, o agenție pro-Kremlin.
Elena Celak,
Stopfals.md
