Zece curiozități despre comuna Izvoare, din vechiul ținut al Sorocii

Moto: O, izvor al tinereții, / O, izvor al frumuseții./
O, tu vatră strămoșească,/ Sat de viță răzășească.
Vladimir Capcelea,
primar al comunei Izvoare (1995–2003)

Comuna Izvoare – formată din trei localități: Izvoare, Bezeni și Scăieni –, este situată în partea nord-vest a raionului Florești. Este amplasată pe o suprafață totală de 38,79 km² . Rețeaua hidrografică include râul Căinar, care are o lungime totală de 95 km, o suprafață de captare a apelor de 835 km² și se revarsă în Răut. Din perspectivă geomorfologică, comuna se află la intersecția Câmpiei Cuboltei și a Podișului Nistrului.

Sub aspect pedologic, prevalează cernoziomurile tipice moderat humifere, răspândite, în mod special, în Bezeni și Scăieni. La 1 ianuarie 2021, fondul funciar al comunei Izvoare avea următoarea structură: terenuri agricole – 3 313,1 ha (85,4%), plantații forestiere – 212,3 ha (5,5%), terenuri aflate sub ape – 100,69 ha (2,6%), drumuri – 55,7 ha (1,4%), construcții și curți – 122,83 ha (3,2%), alte terenuri – 74,62 ha (1,9%). Categoria principală de utilizare agricolă a teritoriului în comuna Izvoare o constituie terenurile arabile (81,3%), urmată de pășuni (12,9%) și plantații multianuale (5,8%).

În 1843, în Izvoare exista un baraj, o moară de apă și un pod de lemn. Dacă în anii 1850, în localitate locuiau 423 de oameni, atunci în 1930 – 1 228 de persoane. În 1971, în Izvoare locuiau 1 183 de locuitori. După 1991 se constată o dinamică descendentă a numărului populației: în anul 1994 aici locuiau 1 148 de persoane; 2004 – 991 de oameni; 2020 – 823 de persoane. Prevalează moldovenii (românii), care formează cca 95%.

Din perspectivă istorică, localitățile Izvoare, Bezeni și Scăieni s-au aflat în ținutul/județul Soroca, situație menținută și în perioada interbelică, dar și în contextul reformei organizării administrativ-teritoriale din anii 1998–2001. Din 1961, satul Izvoare a fost transferat din raionul Drochia în raionul Florești, context menținut și în prezent.

Localitatea este „Mica Patrie” a mai multor personalități din domeniul științei, medicinii, culturii etc. Biblioteca publică din Izvoare are un fond de 5 722 de cărți și 400 de utilizatori.

1. Pe parcursul istoriei localitatea a avut mai multe denumiri: Fântâna Panti, Lozăle, Lozeni, Lozile, Lozova, Izvoarele, Izvoru și Izvoare. În prima atestare documentară din 3 aprilie 1552, figurează cu denumirea Fântâna Pa Denumirea de Lozăle/Lozeni derivă de lozie, specie de salcie ce crește din abundență pe valea râului Căinari. Toate aceste denumiri sunt în conexiune cu sursa vieții – apa.
2. În perimetrul spațialității sacre se află complexul de izvoare din localitatea omonimă. Numele gospodarilor care au săpat și zidit izvoarele satului sunt elogiate de localnici, fiind înveșnicite prin plăcuți instalate la izvoare. În anii 1970, grație contribuției lui Grigore Ilarion Galbur, primul inginer-constructor din comuna Izvoare, a fost inițiată ideea de renovare a izvoarelor. Au fost reconstruite 11 izvoare la care au lucrat cei mai vestiți meșteri din localitate. Ulterior, a fost edificat un alt izvor, care are instalat o placă cu o inscripție sugestivă – „Când bei apă gândește-te la Izvor!”.
3. În noiembrie 1926, mareșalul Petro Badoglio, persoană din anturajul intim a lui Mussolini și un bun amic al generalului român Alexandru Averescu, prim-ministru al României, a făcut o vizită în Basarabia. La Izvoare a fost întâmpinat de primarul ospitalier Alexandru Gălușcă. Impresionat de discursul frumos al mai marelui localității, Badoglio și-a întrebat soția dacă a înțeles ce s-a vorbit. Aceasta a răspuns cu intuziasm că „aproape tot”.
4. Serviciul de telefonie fixă în Izvoare a fost introdus în „perioada românească”, în anul 1942.
5. După al Doilea Război Mondial în Izvoare a funcționat un post de radio local. Cele mai extravagante erau „alocuțiunile” președintelui colhozului din anii 1960 E. Tofan, care începea și termina orice propoziție către săteni cu sloganul: „Главная политическая задача… [Cea mai importantă sarcină politică, n.] Să strângem popușoii de la Burduh!…”.
6. Dacă în perioada sovietică președinții sovietelor sătești din Izvoare s-au impus în plan administrativ republican, atunci în perioada recentă, conducătorii localității au dat dovadă de abilități artistice. Astfel, Anastasia Gheorghe Vlas (1909–1984), președintele Sovietului Sătesc (1949–1969) Izvoare a fost aleasă deputat al Sovietului Suprem al RSS Moldovenești în anul 1951. Primarul Vladimir Capcelea a dedicat localității natale o poezie, considerat un adevărat șlagăr local. Din anul 2011 localitatea este diriguită de Vladimir Zgavordei care este prezent la manifestări artistice cu interpretări proprii.
7. Sala de nunți „Bianca” din Izvoare, una din cele mai frumoase din raionul Florești, a fost inaugurată în septembrie 2009. Poartă numele nepoatei primarului Vladimir Zgavordei, denumire sugerată de medicul care a avut în îngrijire nașterea copilului.
8. Pe parcursul a șapte decenii în Izvoare au funcționat trei case de cultură și unele localuri intermediare care suplineau funcțiile instituției de cultură. Prima dintre ele a fost amplasată mai sus de actuala Casă de Cultură, în fosta casă a părinților celebrei folcloriste române Tatiana Gălușcă. Până a fi construită noua casă de cultură la Izvoare, a funcționat Casa de Cultură de la Bezeni, care își avea sediul în fosta casă a boierului E. Stamo.
9. Meșterul Fănuță Chihai este vestit în plan local nu doar prin faptul că a zidit multe case din sat, ci și prin construcția proprie a unui automobil exotic.
10. În anul 2020, Consiliul Local din Izvoare a decis să numească Complexul Sportiv în onoarea campioanei olimpice Lia Manoliu (1932–1998), participantă la șase Jocuri Olimpice. Atunci când venea în Republica Moldova, Lia Manoliu vizita neapărat și comuna Izvoare, locul unde mama și tatăl sportivei de performanță au trăit și muncit în perioada interbelică.

 Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Curiozitățile au fost selectate din monografia: Valeriu Capcelea, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate /Referenți științifici: Ion Valer Xenofontov, Nicolae Bulat, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, 350 p. ISBN 978-9975-157-47-6