Tânărul antreprenor Iulian Nicuța din Soroca ne-a scos un pic din rutina de primăvară prin mai multe video-uri filmate în fostul WC public din parcul „Grigore Vieru”. Acesta a câștigat licitația organizată de Primăria Soroca și l-a luat în arendă pe un termen de 25 ani prin licitatie, astfel și-a propus să amenajeze spatiul aferent, să redeschidă WC-ul public, iar deasupra va fi o construcție demontabilă.
Directorul rețelei Coffeein ne-a spus că în ciuda video-urilor virale postate în ultimele săptămâni, nu se reprofilează de la alimentație publică la servicii de WC public.
„Deși am început reparația în WC, rămân profilat pe alimentație publică, iar la al doilea etaj va fi ceva din HoReCa (afacere din domeniul Hotel, Restaurant, Cafenea – n.a.), însă conceptul încă nu e gata. Totuși, una din dorințe – și asta o spun SINCER – a fost să facem un WC public la nivel înalt. Spre exemplu, vrem să facem cameră pentru mame și copii, ventilare bună, cabine bine dotate – echipament de dezinfectare ș.a. Sper să fie păstrat în stare bună, așa cum va fi la finisarea lucrărilor – modern, comod, curat și funcțional. Desigur, va fi pentru public!!! Până atunci, provocările sunt legate de dobândirea sumei necesare pentru construcție (acestea, parțial, vor fi credite) și formarea devizului de cheltuieli și a proiectului. În rest, provocări nu sunt – toți vor să ne susțină, fiindcă este o problemă comună în orașul nostru” zice tânărul antreprenor.
Apropo, pentru Soroca, wc-ul poate fi una dintre cărțile de vizită, una din punct de vedere ecologic care nu ne face cinste, și alta din punct de vedere istorico-turistic. Anume la noi în oraș se află cel mai mare WC din Republica Moldova, care se vede și în imaginile făcute de pe satelit: de zeci de ani ceva mai sus de Cetatea Soroca toată canalizarea municipiului se varsă direct în Nistru. Acest WC în aer public este simțit de cei care locuiesc în preajmă, dar și de cei care fac promenade pe mal.
Tot în Soroca se află cea mai veche toaletă din Republica Moldova, “funcţională” şi în prezent pentru unii indivizi. Aceasta se află în vechea fortăreaţă de pe malul Nistrului, fiind ascunsă într-unul dintre turnuri şi iese în evidenţă prin construcţia sa. “Se pare că cea de la Soroca este cea mai civilizată din tot spațiul european din perioada respectivă — secolul al XV-lea, şi cea mai timpurie documentară”, consideră Ion Tentiuc, doctor în ştiinţe istorice de la Chişinău. Desigur că toaleta din Cetatea Soroca nu este prima dintre Nistru şi Prut, dar fiindcă acestea erau de obicei construcţii uşoare, majoritatea din lemn, nu au rezistat timpului. În volumul „Cetatea Soroca — istorie, memorie și tradiții seculare”, arheologul şi medievistul de peste Prut Adrian Andrei Rusu, expert în cercetarea monumentelor istorice medievale și premoderne, are un pasaj unde scrie despre acest subiect. “Zidurile arată prezenţa a cel puţin două latrine, înzestrate cu cabinete bine individualizate şi banchete solitare. La baza turnului de nord-est, o spărtură de zidărie a relevat canalul de scurgere al unei latrine. În acest caz nu mai avem a ne feri în a aşeza instalaţiile în clasa deja conturată, a latrinelor cu canalizare în grosimea zidurilor. Aş adăuga că, deşi sunt convins că au existat dotări comparabile cu cele de la Soroca, nu mai cunosc altele, de o formă similară, în toată România. Ca să rămânem doar la Moldova, „Turnul Tezaur“ de la Putna a dispus de o latrină diferită, cu canalizare exterioară, probabil cu jgheaburi din lemn, dispărute din vechime. În afara ei însă sunt exemple europene adunate deja de la sfârşitul secolului al XIII-lea”, scrie cercetătorul ştiinţific.
Dar să revenim la toaleta publică, această problemă, adică lipsa unui WC pentru cetățeni, se dorea a fi rezolvată de autoritățile publice încă acum un secol. Din amintirile lui Gheorghe I. Lupașcu, fost prefect al județului Soroca (1929-1940), aflăm că Prefectul Petre Hriţcu a încercat să găsească o soluție. “Ştii, Gheorghe, am democratizat closetul, îi povestea el. L-am întrebat cum a reuşit asta şi el mi-a răspuns: Closetul are două dispărţituri şi una era închisă, iar cheia era numai la dispoziţia prefectului. Eu am dispus să fie libere, la dispoziţia publicului, ambele dispărţituri”. Când domnul prefect a fost nevoit să stea la coadă în faţă closetului ocupat, a observat şi el zâmbetele şi râsetele trecătorilor şi nu peste mult timp a revenit asupra “democratizării” şi nu s-a mai lăudat nimănui”.
În ultimii ani s-a vorbit mai des despre problema toaletelor publice din oraș, în preajma fostului closet au fost puse două WC-uri din plastic. Dar nici acestea nu erau disponibile anul împrejur.