“Observatorul de Nord” continuă rubrică în care întrebăm sorocenii despre personalitățile în cinstea cărora a fost botezată strada lor. De această dată am ajuns pe strada Nicolae Soltuz, aflată în sectorul fostei fabrici de articole tricotate din Soroca.
Nicolae Soltuz, în unele surse Șoltuz, s-a născut și a trăit cea mai mare parte a vieții sale la Soroca (1864 – 1940). A fost portărel, apoi inspector la Departamentul de Poliție din județul Soroca. Primar al orașului Soroca (peste 24 de ani), membru al Dumei de Stat. Cetățean de Onoare al orașului Soroca din 1912 (prin decizia Consiliului orășenesc de atunci, aprobată de țarul Nicolae al II-a al Rusiei). Membru al Sfatului Țării, a votat pentru Unirea Basarabiei cu România.
La 13 martie 1918, Zemstva din Soroca, urmând îndemnul celei din Bălţi, a votat cu majoritatea voturilor pentru unirea Basarabiei cu România. Adunarea Generală a Zemstvei sorocene îşi motiva decizia prin faptul că în “anul 1812, în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsă, fără consimţământul ei, de la trunchiul politic şi etnografic al naţiunii sale de origine”.
Printre cei care au luat cuvântul la ședința Zemstvei a fost și primarul de Soroca, Nicolae Soltuz, care a declarat atunci: „Unirea cu România este cerută și de interesele politice și economice ale ținutului nostru. Bine ar fi ca Unirea să se facă și cu acceptul nostru”.
Informația se regăsește în procesul verbal al ședinței, prezentat de Conf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru în prezentarea “Unele considerații pe marginea hotărârii Zemstvei județului Soroca din 13 martie 1918” la Conferința științifică “Centenarul votării Unirii de către Zemstva județului Soroca”.
Vezi și:
SOROCA: Strada și oamenii – Cine a fost Mitrofan Corneț? / VIDEO
