Cititorii noştri ştiu că în luna februarie a anului curent redacţia ziarului „Observatorul de Nord” a demarat o campanie de informare cu genericul „Drum bun!”. Acţiunea împărţită în două etape – februarie şi iulie-august, s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Evaluarea transparenţei procesului bugetar şi utilizării mijloacelor publice destinate infrastructurii rutiere” prin monitorizare şi articole jurnalistice, implementat de Asociaţia Presei Independente cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti şi s-a finalizat cu o dezbatere la tema „Noua modalitate de repartizare a banilor pentru drumuri şi cât de eficientă este aceasta”.
La evenimentul de finalizare a campaniei, care a avut loc luni, 4 septembrie, au participat preşedintele raionului Soroca, Ghenadie Muntean, directorul-adjunct al Administraţiei de Stat a Drumurilor, Ion Drucec, experţii Vitalie Rapcea, ex-viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Veaceslav Negruţă, ex-ministru al finanţelor, funcţionari de la Consiliul raional, primari şi reprezentanţi ai societăţii civile.
O vorbă din popor zice că acurateţea unei femei se vede după camera ei de baie, atitudinea unui stat faţă de propriii cetăţeni prin spitale, iar economia unei ţări prin calitatea drumurilor şi acest lucru nu poate fi contestat, inclusiv şi când vine vorba de raionul Soroca. Pe de altă parte, starea de lucruri poate fi îmbunătăţită şi nu neapărat creşterii economice, dar datorită noilor modalităţi de utilizare a banilor din Fondul Rutier şi nu numai. Cel puţin, cei prezenţi la această dezbatere şi-au manifestat optimismul că la calitate drumurilor ar putea fi îmbunătăţite, chiar dacă nu au lipsit şi păreri sceptice or, se cunoaşte cât de iscusiţi suntem noi când vine vorba de descalificarea celor mai bune idei. Bunăoară, primarul comunei Parcani, Serghei Cetulean, este de părerea că cu greu, dar s-a ajuns la această formulă acceptabilă. „Or, dacă în anul 2014 repartizarea banilor se făcea în conformitate cu apartenenţa politică a edilului localităţii, acum banii se repartizează după numărul de locuitori. Astfel, Consiliul raional a repartizat banii pentru reparaţia şi construcţia drumurilor după ce a efectuat o inventariere a arterelor din teritoriu. Datorită banilor alocaţi noi am putut renova două poduri, care nu au mai fost reparate din anul 1956”.
Primarul comunei Cremenciug, Anatol Pânzaru, a declarat că cetăţenii sunt foarte indignaţi de calitatea drumului Şolcani-Arioneşti, fiindcă ce rost ar mai avea reparaţia drumurilor locale, dacă odată ieşit la traseul central lucrurile stau din rău în mai rău. În această ordine de idei, domnul Ion Drucec a declarat că acea companie care a câştigat dreptul de a repara acest tronson nu-şi onorează obligaţiunile şi dacă situaţia nu se schimbă ar putea fi reziliat contractul. Ex-vicepreşedintele raionului Soroca, inginerul Boris Ivasi (care, de altfel, este un foarte bun cunoscător al infrastructurii drumurilor nu doar din raion), a venit cu un şir de argumente, care demonstrează că în construcţia de drumuri trebuie de gândit global şi de acţionat local şi că tronsonul Cosăuţi-Iampol este unul de o importanţă strategică aparte. În opinia domniei sale, la reparaţia drumurilor se manifestă mai multe feluri de interese – pesrsonal, de grup, de partid şi al societăţii, dar ar trebui să existe dor unul, ultimul. Referitor la tronsonul Şolcani-Rudi, domnul Ivasi este de părerea că vor fi aruncaţi în vânt 17.000.000 de euro şi mai mult nimic. La rându-i, domnul Drucec a menţionat că „noi nu construim drumuri noi, ci le reparăm pe cele vechi”.
Şi încă ceva. Raionul Soroca cu cei peste 200 km de drumuri are cea mai mare reţea de comunicaţii din toate unităţile administrative de nivelul doi şi va beneficia de 18.848.711 lei, la care se adaugă încă 200.000 lei sub formă de donaţii. Astfel, Soroca este raionul căruia i se vor aloca cei mai mulţi bani din Fondul Rutier şi doar municipiul Chişinău va primi mai mult, peste 30.000.000 lei.
Ion DRUCEC: „Anterior, până la schimbarea modalităţii de repartizare a banilor pentru drumuri, autorităţile publice locale aveau şanse mici de a face lucruri mari, în ceea ce priveşte infrastructura drumurilor. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat radical şi depinde de autorităţile de nivelul unu şi doi cât de efectiv vor fi utilizaţi banii alocaţi, iar sumele sunt considerabile – cei din APL de nivelul unu vor primi în acest an circa 385.000.000 lei, iar APL de nivelul doi aproximativ 350.000.000 lei. Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru renovarea drumurilor locale şi regionale, care sunt în proporţie de aproximativ de 50 la 50. Ar fi foarte bine ca Fondul Rutier (FR) să fie autonom şi noi să ne putem programa lucrări pentru tot anul, fără a avea frică că banii ar putea fi alocaţi în alte scopuri”.
Ghenadie MUNTEAN: „Pentru noi este o responsabilitate foarte mare şi o povară grea de a întreţine cei peste 200 de km de drum avuţi în gestiune şi de a utiliza efectiv banii alocaţi pentru întreţinerea drumurilor, 18.840.000 lei din FR şi alte 200.000 lei veniţi din donaţii. Este foarte bine că alocarea banilor pentru drumuri se face nu în mod arbitrar, dar în conformitate cu numărul de populaţie. Acest lucru ne permite să anulăm orice fel de suspiciuni şi de scenarii care mai de care. Noi deja am evaluat starea de lucruri pe drumurile din raion, am identificat şi identificăm în continuare porţiunile de drum care sunt mai deplorabile. În primul rând, vom acorda atenţie maximă drumurilor pe care circulă autobuzele şcolare”.
Vitalie RAPCEA: „Strategia de descentralizare, care a fost adoptată în anul 2012 are menirea să schimbe radical modalitatea de distribuire a banilor pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor. Nu de alta, dar în urma analizelor efectuate s-a observat că banii ajungeau în APL de nivelul unu şi doi cu prisosinţă în ajunul alegerilor şi nu aşa, pur şi simplu, dar în dependenţă de apartenenţa la cutare sau cutare formaţiune politică. Conform noii strategii, modalitate de utilizare a banilor nu va fi dictată de la centru, ci de persoanele cele mai indicate să facă acest lucru, adică de autorităţile publice locale. În această ordine de idei, este foarte important ca primarii, de exemplu, să asigure transparenţă maximă în tot ceea ce fac, fiindcă dacă şi acum banii vor fi „spălaţi” riscăm să revenim la ceea ce a fost”.
Veaceslav NEGRUŢĂ: „Următorii doi-trei ani sunt decisivi în implementarea strategiei adoptate în anul 2012. Astfel, dacă vom cheltui banii, dar nu vom avea drumuri bune oamenii nu ne vor înţelege. Este foarte important ca la toate etapele de utilizare a banilor, începând cu dezbaterile şi licitaţiile publice şi terminând cu contractarea agentului economic care va renova drumurile şi darea lor în exploatare să fie asigurată o maximă transparenţă. Ar fi bine să nu ne avântăm în mai multe proiecte în acelaşi timp şi foarte important este ca în fiecare primărie să fie angajată o persoană responsabilă de efectuarea lucrărilor, absolut independentă, în primul rând independentă de agentul economic, car efectuează lucrările. De altfel, raionul Soroca, care este un centru de atracţie turistică, trebuie şi poate să fie un exemplu de utilizare eficientă a banilor”.
Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la București. Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate aparține autorului și nu neapărat reflectă poziția Ambasadei.