Riscurile caniculei: Cum să protejezi inima

Efectele căldurii asupra inimii și vaselor de sânge

Temperatura cea mai confortabilă pentru organism nu depășește +25-27°C. Valori mai mari, în special schimbările bruște de temperatură, au un efect negativ asupra sistemului cardiovascular:

• ritmul cardiac crește;
• tensiunea arterială crește: pentru persoanele cu hipertensiune, acest lucru poate duce la o criză hipertensivă;
• vasele periferice se dilată;
• apar edeme, în special la nivelul picioarelor;
• din cauza pierderii de lichide prin transpirație intensă, sângele devine mai gros, crescând riscul de formare a cheagurilor;
• la cei cu ateroscleroză, procesul de nutriție a țesuturilor se înrăutățește;
• la persoanele cu boală coronariană, atacurile de angină pectorală devin mai frecvente.

Cum să reduci sarcina asupra inimii în timpul căldurii?

Persoanele sensibile la căldură, predispuse la hipertensiune și alte boli ale inimii și vaselor de sânge ar trebui să fie deosebit de atente la sănătatea lor în sezonul estival.

Respectând câteva recomandări simple, se poate ajuta sistemul cardiovascular să facă față sarcinilor crescute asociate cu căldura.

Dieta: alimentație ușoară, porții mici

În zilele caniculare, este mai bine să eliminați din meniu alimentele grase, sărate și grele. Principiul principal: mâncarea trebuie să fie ușoară, iar porțiile – mici. Preferă legumele, fructele. Pentru hipertensivi, zmeura este deosebit de benefică – subțiază sângele, normalizează funcționarea sistemului cardiovascular și scade ușor tensiunea. În loc de carne, este mai bine să consumați pește de mare slab, preparat cu ulei vegetal. Și, în orice caz, să nu mâncați în exces.

Regimul de băut

Canicula este însoțită de o pierdere intensă de lichide, care trebuie compensată. Pentru a preveni deshidratarea și pentru a menține echilibrul hidro-electrolitic, beți apă purificată, ceaiuri de plante răcite, sucuri proaspăt stoarse, produse lactate fermentate. Este mai bine să nu consumați băuturi carbogazoase dulci, băuturi care conțin cafeină și alcool. Acestea nu potolesc setea, iar alcoolul și băuturile cu cofeină dilată vasele de sânge, încărcând inima și provocând supraîncălzirea suplimentară a organismului.

Cantitatea de lichid consumată depinde de activitatea fizică, timpul petrecut la soare și prezența problemelor cardiovasculare. Trebuie să vă ghidați după volumul de lichid pierdut de organism prin piele și plămâni: în medie, acesta este de 1,5-2 litri, iar în timpul mișcării active – 3-3,5 litri pe zi. Persoanelor care suferă de ischemie și alte boli de inimă li se recomandă să bea nu mai mult de 1-1,2 litri de lichid, deoarece, pe fondul stagnării circulației sângelui, are loc retenția de lichide în țesuturi, spasme ale vaselor, creșterea tensiunii arteriale, ceea ce poate agrava insuficiența cardiacă.

Când apare setea, persoanelor cu probleme cardiace li se recomandă să bea în porții mici și, uneori, doar să clătească gura cu apă la temperatura camerei.

Activitate fizică minimă în căldură

Munca fizică, antrenamentele și alte activități ar trebui reduse la minimum pentru persoanele cu boli de inimă și vase de sânge în timpul căldurii. Dacă totuși trebuie să lucrați în aer liber (de exemplu, în grădină), urmați aceste recomandări:

• Lucrați mai bine dimineața, până la ora 11:00 sau seara, după ora 17:00.
• Încercați să nu vă aplecați prea mult cu capul în jos: în acest caz, sângele curge puternic spre cap, poate crește brusc tensiunea, provocând pierderea cunoștinței și chiar un accident vascular cerebral.
• Faceți pauze de 15-20 de minute la fiecare 30-40 de minute de activitate fizică. Dacă simțiți dificultăți de respirație, tulburări de ritm cardiac, slăbiciune, amețeli – opriți imediat activitatea.
• Dacă știți că aveți probleme cardiace, luați mereu cu voi medicamentele cardiace și cele pentru tensiune.

Încercați să nu ieșiți din casă fără nevoie în orele de vârf ale căldurii. Dacă totuși trebuie să ieșiți afară într-o zi fierbinte, limitați timpul petrecut la soare la 15-20 de minute. Dacă simțiți dificultăți de respirație, ritm cardiac accelerat – căutați rapid un loc umbrit sau intrați într-un loc răcoros (dar nu prea rece).

Fumătorii – să fumeze mai puțin

Dacă sunteți fumător și nu ați renunțat încă la acest obicei nociv, încercați să reduceți numărul de țigări fumate. Nicotina contribuie la perturbarea circulației sângelui, provoacă spasme vasculare, formarea plăcilor aterosclerotice, modificarea vâscozității sângelui, ceea ce în final crește riscul formării cheagurilor de sânge.

Evitați fluctuațiile de temperatură

Evitați schimbările bruște de temperatură – să stați în încăperi foarte răcite, să faceți baie în apă rece după supraîncălzirea la soare. În special dacă suferiți de ischemie. Salturile de temperatură pot provoca spasme vasculare, atacuri de angină pectorală și chiar o stare preinfarct.

Da – pălăriei

Obișnuiți-vă să purtați mereu o pălărie când sunteți la soare, pentru a proteja capul de supraîncălzire. Principalul lucru este ca pălăria să fie bine alese – să permită aerului să treacă prin țesătură, reducând riscul de insolație.

Fiți atenți la propria sănătate, mai ales dacă aveți deja probleme cu inima și vasele de sânge. Respectați recomandările medicului cu privire la administrarea medicamentelor și prevenție. Iar dacă supraîncălzirea sau deshidratarea provoacă o deteriorare bruscă a stării de sănătate (durere severă în piept, amețeli, dureri de cap, febră, ritm cardiac accelerat, slăbiciune, țiuit în urechi, văl sau „stele” în fața ochilor, sângerări nazale) – apelați la ambulanță.