Cantitatea de petrol care ajunge în râul Nistru ar putea depăși estimarea inițială de aproximativ 1,5 tone, iar scurgerea poluantului continuă, a declarat Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder într-o conferință de presă. Potrivit oficialului, situația este o consecință directă a bombardamentelor asupra infrastructurii ucrainene, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă.
„Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci o consecință directă a războiului de la granițele noastre. Agresiunea Rusiei ne afectează tot mai mult — de la dronele care survolează spațiul nostru aerian până la poluarea resurselor naturale, inclusiv a apei. Chiar și în acest moment, poluantul continuă să se reverse în Nistru, iar din observațiile noastre rezultă că volumul de produse petroliere este mult mai mare decât cele 1,5 tone anunțate inițial”, a declarat ministrul Mediului.
Autoritățile au intervenit pentru limitarea poluării cu echipamente specializate. Până în prezent au fost instalate aproximativ 800 de metri de baraje absorbante și 500 de metri de rulouri absorbante, fiind utilizate circa 4.000 de kilograme de material absorbant. Totodată, au fost montate 800 de metri de pânză specială și 200 de metri de funie destinată intervențiilor pe apă.
Baraje de protecție au fost amplasate în mai multe puncte de pe cursul Nistrului, inclusiv în localitățile Cureșnița și Arionești. De asemenea, a fost instalat un baraj suplimentar pentru protejarea stației de captare a apei de la Cosăuți.
Situația este monitorizată permanent de echipe ale Ministerului Mediului, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Laboratorul de referință prelevează probe de apă la fiecare șase ore pentru a evalua nivelul de contaminare.
În contextul în care scurgerea de produse petroliere continuă, autoritățile au instituit stare de alertă de mediu pentru bazinul râului Nistru, pe o perioadă de 15 zile.
În următoarele 24 de ore urmează să fie instalate baraje suplimentare în zona lacului de acumulare Dubăsari, pentru a preveni pătrunderea substanțelor petroliere în lac. Totodată, instituțiile publice și agenții economici au fost solicitați să inventarieze sondele de apă subterană care ar putea fi utilizate în situații de urgență.
Autoritățile au introdus și restricții privind utilizarea apei din Nistru pentru localitățile situate pe segmentul râului dintre Rezina și Dubăsari.
„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: responsabilă pentru poluarea Nistrului este Federația Rusă. Distrugerea infrastructurii ucrainene în urma agresiunii ruse are consecințe directe asupra Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Mediului și toate instituțiile responsabile au intervenit imediat după ce substanța poluantă a fost observată pe râul Nistru”, a punctat Gheorghe Hajder.
Amintim că primele semnale privind criza pe Nistru au venit la 10 martie când locuitorii din Naslavcea au observat primele pete de ulei pe apă râului. Deși incidentul devenise public, autoritățile de la Chișinău au oferit primele informații despre cauzele deversării abia pe 12 martie – la cinci zile de la producerea atacului. În câteva zile pata neomogenă de ulei s-a întins pe o distanță de aproximativ 120 de kilometri de-a lungul râului.
O comisie bilaterală s-a întrunit pe 12 martie, iar autoritățile moldovene au declarat cod galben de alertă pe râul Nistru în data de 13 martie. O zi mai târziu, la 14 martie, a fost instituit cod roșu în localitățile din nordul țării, iar în mai multe orașe și sate a fost sistată temporar aprovizionarea cu apă. Pe 13 martie, Republica Moldova a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, pentru a beneficia de sprijin în operațiunea de colectare a produselor petroliere deversate în Nistru, iar România a trimis imediat echipe specializate, care au început instalarea de filtre suplimentare pentru limitarea poluării. Începând cu 16 martie 2026, Guvernul a decis să instituie starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru, pentru 15 zile.
