Bursele internaţionale şi-au reluat declinul, miercuri, după o revenire concertată în ziua precedentă, cotaţiile futures de la Wall Street indicând o nouă zi negativă la New York, în ton cu evoluţia pieţelor bursiere din Asia şi Europa.
Temerile privind daunele economice cauzate de pandemia de coronavirus au eclipsat măsurile de stimulare fiscale masive anunţate de guvernele din întreaga lume, iar preţul petrolului american West Texas Intermediate scădea miercuri cu 8,4%, pentru a treia zi la rând, la 25 de dolari/baril, cel mai mic preţ din ultimii 17 ani.
Pieţele bursiere din Europa afişau noi pierderi miercuri, la 14:30 scăderile fiind de circa 5% pentru principalele pieţe dezvoltate, după creşteri similare cu o zi înainte, indicaţie că volatilitatea extremă din ultimele săptămâni nu dă semne să se retragă. Indicii de la Frankfurt şi de la Paris afişau scăderi de 5,7%, respectiv 3,3%, în timp ce la Londra scăderile erau de 5,2%, La Bucureşti, indicele principal BET scădea la ora transmiterii ştirii cu 5,8%, declinul fiind unul general, însă pe lichiditate mică, ceea ce indică că piaţa locală ar putea atinge curând un „bottom”, un nivel de la care cotaţiile să înceapă o revenire. Scăderile din Europa au venit în continuarea tendinţei din Asia, unde indicele principal din Australia a înregistrat cel mai mare declin al zilei, de 6,4%. Nikkei 225, referinţa bursei de la Tokyo, a scăzut cu 1,7%. Un nou declin se preconiza şi la Wall Street, unde cu o oră înaintea deschiderii şedinţei bursiere cotaţiile futures pe indicii S&P 500 şi Dow Jones erau în scădere cu 3,7%, respectiv 4%. Ieri, Dow a urcat cu 1.049 de puncte, echivalentul unei creşteri procentuale de 5,2%. „O creştere de 1.000 de puncte pe Dow nu vezi decât în timpul unei crize financiare. Nu este un semn bun”, a comentat pentru Reuters Tomoaki Shishido, strateg de investiţii la firma Nomura Securities. Volatilitatea extremă, adică creşterile şi scăderile succesive masive, au redus apetitul participanţilor la pieţe reducând implicit rulajul pe titluri.
Marţi, administraţia Trump a anunţat un program de stimulente fiscale în valoare de 1.000 de miliarde de dolari care ar putea include şi livrarea de cecuri de câte 1.000 de dolari, în termen de două săptămâni, către cetăţenii americani. Marea Britanie a lansat totodată un program de 330 miliarde de lire sterline pentru a ajuta sectorul privat, în timp ce Franţa, care a închis marţi toate activităţile non-esenţiale, vrea să pompeze 45 de miliarde de euro în economie pentru a-şi susţine companiile şi forţa de muncă. Însă tot mai mulţi analişti şi tot mai multe bănci prognozează o recesiune globală cel puţin în al doilea trimestru din acest an în condiţiile în care guvernele au luat măsuri drastice pentru a combate răspândirea noului coronavirus, printre care închiderea restaurantelor şi barurilor, a şcolilor, în esenţă cerând cetăţenilor să stea acasă.
Totodată, pe pieţele financiare, Rezerva Federală (Fed) a continuat să încerce să prevină o criză financiară prin intervenţiile sale în piaţă prin care a achiziţionat obligaţiuni corporative pe termen scurt.
SURSA: Ziarul Național
