Paștele Ortodox este cea mai importantă sărbătoare a creștinismului, marcată anual în duminica imediat următoare primei luni pline de după echinocțiul de primăvară. În perioada 2025–2034, data acestei sărbători variază, iar în anumite cazuri, coincide cu Paștele Catolic, un fenomen rar, dar semnificativ.
Cum se stabilește data Paștelui Ortodox:
Calculul datei Paștelui se bazează pe două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și prima lună plină care urmează acestuia. Potrivit Primului Sinod Ecumenic de la Niceea din 325 d.Hr., Paștele trebuie să fie sărbătorit în duminica imediat următoare lunii pline pascale. Dacă luna plină coincide cu echinocțiul și este duminică, Paștele se celebrează chiar în acea zi. Această metodă de calcul este cunoscută sub denumirea de „ciclu pascal” și este aplicată în calendarul iulian, utilizat de Biserica Ortodoxă.
Datele Paștelui Ortodox în perioada 2025–2034:
| An | Data Paștelui Ortodox |
|---|---|
| 2025 | 20 aprilie |
| 2026 | 12 aprilie |
| 2027 | 2 mai |
| 2028 | 16 aprilie |
| 2029 | 8 aprilie |
| 2030 | 28 aprilie |
| 2031 | 13 aprilie |
| 2032 | 28 martie |
| 2033 | 16 aprilie |
| 2034 | 9 aprilie |
În acești ani, Paștele Ortodox coincide cu Paștele Catolic în următoarele date:
-
20 aprilie 2025
-
16 aprilie 2028
-
13 aprilie 2031
-
9 aprilie 2034
În perioada 2025–2034, Paștele Ortodox va fi sărbătorit în diferite date, în funcție de ciclul pascal. În anumite cazuri, această sărbătoare coincide cu Paștele Catolic, un fenomen rar, dar semnificativ, care subliniază legăturile comune ale celor două tradiții creștine. În aceste zile, credincioșii din întreaga lume se unesc în celebrarea Învierii Domnului, indiferent de diferențele de calendar.
În Noul Testament, Învierea lui Iisus Hristos este asociată cu Paștele evreiesc, cunoscut sub numele de „Pesah”. Pesah este sărbătorit în timpul lunii pline a lunii ebraice Nisan, care este calculată pe baza lunii. Astfel, tradiția creștină a preluat acest principiu, legând Paștele ortodox de prima lună plină care urmează după echinocțiul de primăvară.
Echinocțiul de primăvară este momentul în care ziua și noaptea au durata egală și are loc, de regulă, în jurul datei de 20-21 martie. Deși nu există o corelație directă între Paște și data echinocțiului, acesta servește ca punct de referință pentru stabilirea datei Paștelui ortodox.
Conform regulilor stabilite la Sinodul Ecumenic de la Niceea (325 d.Hr.), Paștele ortodox trebuie să fie celebrat în prima duminică după luna plină care urmează echinocțiului de primăvară. Aceasta înseamnă că Paștele nu poate cădea niciodată înainte de 22 martie și nu poate fi mai târziu de 25 aprilie, stabilind astfel o fereastră de timp în care sărbătoarea poate avea loc.
Luna plină este un simbol important în tradițiile religioase, inclusiv în cele ebraice și creștine. În calendarul ebraic, Paștele evreiesc (Pesah) este sărbătorit în luna plină a lunii Nisan, iar pentru creștini, legătura dintre Paștele ortodox și Pesah este esențială. Astfel, pentru ca Paștele ortodox să rămână fidel tradiției biblice, acesta trebuie să fie sărbătorit în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.
Luna plină este esențială în determinarea datei Paștelui, iar legătura cu fazele lunii ajută la stabilirea unui sistem consistent de calcul al datei. Acest sistem de calcul este bine definit în Biserica Ortodoxă, care folosește calendarul iulian pentru stabilirea datei Paștelui. Calendarul iulian, deși mai puțin precis în comparatie cu cel gregorian (utilizat de Biserica Catolică și majoritatea lumii moderne), este păstrat în Biserica Ortodoxă, iar această diferență de calcul face ca Paștele să cadă la date diferite față de cel al catolicilor.
De asemenea, luna plină simbolizează lumina care strălucește în întuneric, un simbol al Învierii lui Hristos. În multe culturi și religii, luna a fost văzută ca un semn al luminii divine, iar legătura dintre luna plină și Paște subliniază simbolismul spiritual al acestei sărbători creștine: trecerea de la moarte la viață, de la întuneric la lumină.
Înainte de a fi adoptată sărbătoarea Paștelui, multe culturi antice celebrează renașterea naturii primăvara, în jurul aceleași perioade. Aceste sărbători se desfășurau în timpul lunii pline, care adesea coincide cu momentul în care natura revine la viață, un simbol al speranței și regenerării. Astfel, Paștele, ca sărbătoare a Învierii, s-a integrat armonios în acest ciclu al naturii, având la rândul său o legătură strânsă cu fazele lunii.
