În raportul său de activitate pe anul 1869/1870, Consiliul Județean de Zemstă Soroca pune în discuție măsurile de preîntâmpinare și contracarare a holerei, care afectase în acel timp gubernia Herson. La 10 septembrie 1871, Consiliul Județean de Zemstvă Soroca, fiind informat de către Zemstva gubernială da și de Secția medicală de la Chișinău, despre situația creată la vecini și de măsurile ce trebuie luate împotriva holerei, ordonă tuturor conducerilor de plasă (voloste) din județ de a numi în fiecare sat câte una sau două persoane cu ajutoare, care ar avea datoria să supravegheze situația epidemiologică din sat.
Începutul îl citiți aici –
Lupta contra epidemiilor din Județul Soroca de acum un secol
În cazul apariției unor bolnavi de holeră, supraveghetorii urmau să-l informeze pe medicul de sector cât mau repede. Medicul la rândul său urma să-i informeze pe supraveghetori și ajutorii lui de măsurile care trebuiau luate pentru securitatea sătenilor și contracararea epidemiei. Medicul, la rândul său, urma cu ajutorul medicamentelor aflate la dispoziția sa să acorde ajutorul necesar bolnavilor infectați de holeră. Conducerea de plasă, și ea la rândul ei urma să supravegheze cât mai strict lucrul efectuat de supraveghetor și oamenii lui. În cazul apariției în sate a unor focare de holeră, conducerea de plasă urma cu ajutorul unui călăreț să informeze imediat Consiliul Județean de Zemstvă și medicul de sector despre apariția unor cazuri de holeră
Holera a apărut în mai 1872, în târgul Otaci. Acest lucru a fost de îndată confirmat pentru Zemstva soroceană de medicul de sector (nr.1) Ijițki. În cazul focarului de epidemie de holeră s-a întâmplat un mare confuz. La sigur că nu toți pot face față primejdiilor, mai ales cu primejdie de moarte. Așa s-a întâmplat cu epitropul Spitalului din Otaci care la apariția holerei a refuzat să-și îndeplinească misiunea. Consiliul de Zemstvă Soroca și-a asumat responsabilitatea de a contracara răspândirea epidemiei printre locuitorii târgului Otaci. De îndată ce Consiliul Județean a fost informat de apariția holerei, la Otaci este trimis membrul Consiliului Portărescul cu poruncă de a căuta un refugiu pentru bolnavii, care nu aveau un loc de trai. Medicului Ijițki i-a fost eliberată o anumită sumă de bani pentru procurarea medicamentelor necesare, da și dreptul de al chema în ajutor pe felcerul de zemstvă din plasa Târnova, iar dacă va fi nevoie este împuternicit să mai angajeze un felcer, cu 25 copeici pe zi, pentru alimentare pe parcursul epidemiei la Otaci. Abram Bocikins, fiul unui târgoveți din Otaci a luat și a dat fără plată pe un termen de o lună jumătate o casă pentru internarea celor bolnavi de holeră. La ambulatoriul destinat pentru cei bolnavi de holeră au fost angajați mai mulți servitori și o bucătăreasă. În celelalte sectoare au fost trimise instrucțiuni și îndrumări despre felurile de protecție contra holerei și medicamente.
Curând, epidemia de holeră s-a răspândit pe întreg județul Soroca, devenind agresivă în lunile iulie și august. Conform datelor prezentate de medicii de sector s-a constatat că în 17 sate din sectorul nr. 3, de la 10 august până la 1 septembrie au fost 367 de bolnavi de holeră, din care 113 s-au însănătoșit, iar 172 de bolnavi au decedat, 82 mai primeau tratamentul necesar. În 15 sate din sectorul nr. 2 pe parcursul perioadei 24 august – 10 septembrie s-au îmbolnăvit 101 persoane, din care s-au însănătoșit 71 oameni, au decedat 15, se mai lecuiau 15 pacienți. În 5 sate din sectorul nr. 4 se însănătoșiră 53, patru bolnavi decedaseră, iar 14 se mai lecuiau (cu excepția târgului Vadul Rașcu, unde epidemia a fost mult mai agresivă, s-a potolit la 22 septembrie, dar mai rămăseseră încă bolnavi 71 de pacienți). Destul de complicată a fost situația în sectorul nr. 1, în a cărui componență întra și târgul Otaci. De la 31 mai și până la 26 septembrie 1872au fost 526 cazuri de holeră, din care 353 de pacienți s-au însănătoșit, 170 au decedat și 3 bolnavi se mai lecuiau la momentul prezentării raportului de către medicii de zemstvă.
Șeful regiunii Basarabia a informat administrațiile județene despre epidemiile de holeră care au izbucnit destul de violent în regiunile vecine cu Basarabia – Galici (iunie, 1872) și Brăila (Moldova, România).
Conform Raportului medicilor de zemstvă pe anul de activitate septembrie 1883-septembrie 1884, județul Soroca a fost afectat de un șir de maladii infecțioase: diarei, scarlatina, tifos exantematic, difterie, tuse convulsive și cori. Aceste maladii au afectat următoarele sate din județ: difterie – Horodiște, Boroseni, Dondușeni, Volcineț, Climăuți, Scăieni, Târnova, Unguri, Teleșeuca, Rediu Mare, Sudarca, Florești, Vadul Rașcu, Ciutulești, Vertiujeni, Socolu, Poiana, Cunicea, Cușmirca, Sănătăuca, Cernița, Cașunca și Domulgeni, în total 23 localități. Tifosul exantematic: Cobâlnea, și Boroseni. Cori – la Cernoleuca, Rediu Mare, Frasin, Cernița și Roșietici. Tuse convulsive – la Vadu Rașcu, Climăuți și Poiana. Diarei – la Hristici și Ciripcău. Scarlatina – la Holoșnița, Vasilcău, Cușmirca, Vadul Rașcu, Climăuți, Poiana, Cotiujeni, Cunicea și Cobâlnea. Numărul total de bolnavi infectați de maladiile menționate mai sus afost de 377, din care s-au însănătoșit 279, au decedat 85, mai primeau îngrijire medicală la 1 septembrie 1884 treisprezece pacienți. în afară de aceasta , în sectorul nr. 2 au fost 3 cazuri de antrax. Bolnavii s-au însănătoșit.
Au avut de suferit locuitorii județului Soroca și din cauza difteriei. Numărul celor decedați a fost cu mult mai mic decât în anii precedenți, da și boala nu a fost atât de agresivă. Tifosul exantematic a fost adus de o grupă de muncitori veniți să lucreze în județul Soroca. Cauzele apariției difteriei și a tifosului au rămas necunoscute. Scarlatina, tuse convulsivă, cori și antrax au fost aduse din afara județului Soroca.
La 1885, localitățile din județul Soroca au fost afectate de următoarele boli contagioase: difteria, cori, tuse convulsivă, scarlatina,febră tifoidă variola,dizenteria, parotidită epidemică și diaree la copii. Difteria era sporadică și procentul deceselor a fost mic.
Pe parcursul anului în județul Soroca s-au îmbolnăvit de maladii infecțioase 1492 de locuitori. S-au însănătoșit 1344 și au decedat 106. Procentul celor decedați din cauza bolilor infecțioase a fost de 7,10%. De bolile epidemice au fost afectate 182 de sate din județ.
Conform Tabelului la anul 1889, referitor la situația epidemiologică și bolile parazitare în județul Soroca, prezentat de Consiliul Județean de Zemstvă aceasta a fost următoarea:
Cori – a fost înregistrat în 11 localități, în 3 din ele a avut un caracter epidemic. Din 103 bolnavi au murit 17 oameni; procentul mortalități – 16,50.
Scarlatina – a fost înregistrată în53 de localități, în 31 a avut un caracter epidemic, din 881 de bolnavi au decedat 208 sau 22,47%.
Variola – a fost înregistrată în 29 localități, în 10 a avut un caracter epidemic. Din 225 de bolnavi 27 au decedat sau12,00%.
Febra tifoidă – a fost în 66 de sate, în 16 localități a avut un caracter epidemic. Din324 de bolnavi 33 au decedat sau 10,18%.
Tifos exantematic – a fost în7 localități și numai în trei a avut un caracter epidemic. Din 79 de bolnavi 8 au decedat sau 10,12%.
O formă neidentificată de tifos a fost înregistrată în 4 localități și numai în 3 localități a avut un caracter epidemic. 51 bolnavi și nici un .
Laringită difterică – a fost înregistrată într-o singură localitate.. din 2 bolnavi unul a decedat sau 50,00%.
Difteria – a fost în 38 de localități, din care în 18 a avut un caracter epidemic. Din 225 de bolnavi au decedat 61 sau 27,11%
Diaree cu sânge – s-a înregistrat în 5 localități, sub formă de epidemie ușoară. Din 73 de bolnavi au decedat 2 sau 2,73.
Tuse convulsive – au fost înregistrate în 13 localități, de asemenea în formă de epidemie ușoară. Din 135 de bolnavi au decedat 9 sau 6,66%.
Gripa, cu toate că s-a manifestat pe întreg teritoriu al județului Soroca, a fost înregistrat numai 28 localități și numai în 7 în formă de epidemie. La 154 cazuri de boală nu s-a înregistrat nici un deces.
Antraxul a fost înregistrat în12 localități, dar numai în 2 localități a avut un caracter epidemic. Din 31 de bolnavi au decedat 2 persoane sau 6,45%.
Care au fost cauzele apariției și răspândirii bolilor infecțioase ?
- Lipsă totală de cunoștințe referitoare la bolile infecțioase, dar mai ales o neglijență în securitatea proprie a celor ce-i îngrijesc pe cei bolnavi de maladii infecțioase.
- O ascundere conștientă sau poate chiar inconștientă a cazurilor de îmbolnăvire cu boli infecțioase, da și neinformarea la timp a apariție cazurilor de boli infecțioase.
- Greutăți la izolare bolnavului de cei sănătoși, da și în dezinfectarea încăperii unde s-a aflat cel bolnav de boală infecțioasă.
- Un obicei prost de a împărți îmbrăcămintea celui decedat de boală infecțioasă, celor sănătoși.
- Poluarea solului și mai ales a fântânilor.
- Aglomerare locuințelor în sezonul rece, toamna și iarna.
- Un obicei prost de a folosi lucrurile personale ce aparțin altor persoane – linguri, căni, pahare, …
- Igiena personală și lipsa băilor.
- Existența în județ a două localități de credincioși de rit vechi (Cunicea și Pocrovca), unde vaccinarea de variolă nu se face de loc, dar și vecinătatea cu gubernia Podolia, unde vaccinarea contra variolei este în stare rudimentară.
Localitățile menționate mai sus erau un adevărat focar de epidemii de variolă.
- Sifilisul și trachoma,dar și alte maladii transmisibile erau aduse în județul Soroca de lucrătorii sezonieri, da și soldații demobilizați.
- Lipsa în județ a camerelor de dezinfectare, care în afară de dezinfectare ar fi învățat localnicii să aibă o atitudine grijulie față de îmbrăcăminte, întreținerea ei în curățenie.
- O indiferență totală față de cea mai primitivă igiena personală și această se referă nu numai la oamenii simpli da și la acei ce trebuie să stea în fața fruntea societății, și anume: preoții, învățătorii și nu numai. Pentru combaterea acestui viciu ar fi bine să se organizeze lecturi duminicale prin care s-ar promova un mod de viață sănătos.
Situația epidemiologică la anul 1890 (conform raportului de activitate) completează situația sanitară din județul Soroca la sfârșitul sec. XX.
La 1890, din cauza a diferitor boli infecțioase au suferit 2995 oameni din care au decedat 236 persoane. Bolile cu caracter epidemiologic au afectat 4382 oameni, iar de boli parazitare au suferit 600 oameni.
În particular, situația epidemiologică de la 1890 a fost următoarea:
Variola. Epidemie a fost în13 localități. din 95 de bolnavi au decedat 16 persoane sau 16,84%. La 1889 29 de localități au fost cuprinse de variolă. Din 225 de bolnavi decedaseră 27 oameni sau 12,00%.
Scarlatina. Boala a fost în 35 de localități. din 407 bolnavi au decedat 77 sau 18,91%. Anul trecut (1889) epidemia a lovit 55 de sate, unde din 882 de bolnavi 208 au decedat sau 22,47%.
Difterie. S-a manifestat în 26 de localități. din 246 de bolnavi au decedat 35 sau 14,22%. Anul trecut difteria a fost în 38 de localități și din cei 225 de bolnavi au decedat 61 sau 27,11%.
Laringita difterică. A fost înregistrate cazuri de boală numai la Otaci și Pepeni. Cei patru bolnavi s-au însănătoșit. Anul trecut din cei 2 bolnavi unul a decedat.
Cori. La 1890 boala a fost înregistrată în 14 localități, dar numai la Naslavcea, Climăuți, (plasa Climăuți), pepeni și Cotiujenii Mari, boala a avut un caracter epidemic. Din 123 de bolnavi au decedat 3 oameni sau 2,43%. Anul trecut boala a fost în 11 localități și din 103 bolnavi 17 au decedat sau16,50%.
Tuse convulsive. Boala s-a manifestat în 37 de localități. din 271 de bolnavi au decedat 8 sau 2,95%. La 1889, boala a fost în 11 localități și din 135 de bolnavi au decedat 9 sau 6,66%.
Gripa. Epidemia de gripă a fost în 28 de localități din sectorul nr.1 și 2 dar numai în Soroca, Bujerăuca, Cosăuți, Șalviri și Târnova boala s-a manifestat ca epidemie. 240 de bolnavi ambulatoriu, fără cazuri de deces. Din cei258 de bolnavi internați la spital, 2 au decedat sau 0,77%. Anul trecut, gripa a fost observată în 28 localități și din154 de bolnavi nici unul nu a decedat.
Tifos exantematic. Epidemia acestei maladii a fost în 4 localități: Otaci, Pepeni, Târnova și Frasin. Din 10 bolnavi a decedat o persoană sau 10%. Anul trecut boala s-a manifestat în 7 localități și din 79 de bolnavi au decedat au decedat 8 sau 10,12%.
Febră tifoidă. Boala s-a manifestat în 35 de localități. din 200 de bolnavi au decedat 17, sau 8,5%. Anul trecut boala a afectat 66 de localități. din 324 de bolnavi au decedat 33, sau 10,18%.
Tifos nedeterminant și complex. Această formă de tifos s-a manifestat în 11 sate din județ. Cel mai mult au avut de suferit satele Târnova, Ruseni, Goleni, Țaul și Briceva din sectorul medical nr. 5. Din 89 de bolnavi au decedat 4, sau 4,49%. Anul trecut (1889) această formă de boală s-a manifestat numai în 4 localități cu 51 de bolnavi și fără decese.
Dizenteria. Epidemia acestei maladii s-a manifestat în 20 de sate. Din 307 bolnavi au decedat 29, sau 9,49%. Anul trecut dizenteria a fost în 5 localități, cu 73 de bolnavi, din care 2 bolnavi au decedat, sau 2,73%.
Parotidită epidemică. La 1890 boala s-a manifestat în 23 de localități. din 168 de bolnavi au decedat 6, sau 3,57%. Anul trecut epidemia nu s-a manifestat în județ.
Antrax. La 1890 boala s-a manifestat izolat în 15 sate, mai ales în sectorul medical nr.5. din 28 de bolnavi au decedat 3, sau 6,45%. Anul trecut boala s-a manifestat în 12 localități, din 31 de bolnavi 2 au decedat, sau 6,45%.
Făcând o comparație a raportului de activitate pe anul 1890 cu cel din 1889, referitor la epidemiile ce au afectat județul Soroca, putem concretiza unele lucruri:
Variola. Morbiditatea a fost mai mică, dar mortalitatea a fost mai mare.
Scarlatina. Morbiditatea a fost de două ori mai mică de cât anul trecut (1889), da și mortalitatea a fost la un nivel mai scăzut.
Difteria. Morbiditatea a fost aproape aceiași ca și în anul 1889, dar mortalitatea mai mică de cât anul trecut.
Cori. Morbiditatea este aproape aceiași,dar mortalitatea este mai joasă de cât anul trecut.
Tuse convulsive. Morbiditatea este mai mare, mortalitatea aproape cu o treime mai puțin.
Tifos exantematic. Morbiditatea este mai mică, mortalitatea aceiași.
Febră tifoidă. Morbiditatea și mortalitatea mai mică.
Tifos nedeterminant. Morbiditatea și mortalitatea mai mare.
Dizenteria. Atât morbiditatea cât și mortalitatea a fost mai mare de cât în 1889.
Parotidită epidemică. Epidemia a fost numai în 1890.
Antrax. Morbiditatea mai mic, însă mortalitatea mai mare.
Procentul de morbiditatea la bolile infecțioase transmisibile, la 1890, a fost următoarea:
Sifilis – 1,39 Tuberculoză – 0,32
Boli venerice – 0,36 Pneumonie – 0,23
Din bolile epidemice: malaria – 16,94 Scorbut -0,06.
Din bolile parazitare: scabie – 1,51 Limbrici – 0,80.
(Va continua)
Nicolae Bulat, Muzeul de Istorie și Etnografie Soroca
