Tableta de vineri
După ce a trebuit să trecem printr-o pandemie cumplită, după ce mai bine de patru ani suntem martorii, dar și victimele directe sau colaterale a unui război fratricid trebuia să ne cadă pe cap o altă năpastă – poluarea râului Nistru, principala arteră care ține de sete Basarabia noastră pusă la atâtea încercări. De altfel, nimeni și niciodată nu este scutit de astfel de cumpene, fie el bogat sau sărac, mare șef sau țăran de la plug, dar… Nu despre aceasta vreau să vorbim astăzi, dar despre cum unii au stors difidente și au speculat pe problemele oamenilor și, implicit, au dat cu bâta în guvernare, dorind să demonstreze cetățenilor că nu astfel se gestionează o criză și că, dacă este nevoie, se poate de schimbat până și cursul râului.
Până, însă a descifra declarațiile unor politicieni certați cu bunul simț, consider că cel mai corect ar fi ca să ne scoatem pălăria în fața celor care zi și noapte au muncit pentru a readuce apa potabilă în casele noastre, începând cu ministrul Mediului, Gheorghe Hajder și terminând cu administrațiile ÎM Apă Canal Soroca și Acva Nord și bravilor lor subalterni, care au fost nu doar în bătaia vântului, dar și sub focul criticilor – chipurile, faptul că sondele de apă de la Egoreni au stat în paragină din vina lor, dar nu din vina celor care cred că orice și oricând i se poate întâmpla cuiva, dar în nici un caz nouă. Bineînțeles, când scriu această Tabletă, probabil nu peste tot este apă și mai urmează să ne mai înarmăm cu răbdare, dar un lucru este cert – ceea ce au făcut autoritățile, locale și centrale, cum au procedat unii agenți economici gen, întreprinderea Apă Soroca, SA Alfa Nistru sau Armata Națională și primăria Iașiului merită tot respectul și nu știu dacă în alte părți astfel de cataclisme puteau fi rezolvate în termeni mai restrânși…
Acum să ne documentăm cu părerile și comentariile unor politicieni și „analiști polivalenți”, cu privire la poluarea Nistrului. Aceștia sunt atât de mulți, încât s-ar putea să omit pe cineva, dar nu văd o problemă în aceasta or, cei patru selectați au fost destul de vocali ca să acopere aceste scăpări. Astfel, după cum și era de așteptat, unul din cei mai înrăiți și cu pretenții de adevăr în ultimă instanță a fost omniprezentul deputat Bogdat Țârdea, care în unison cu scandalosul de serviciu Ivan Ceban, tot el și primar general al Chișinăului au declarat că poluarea a avut loc din alte cauze, decât bombardarea de către ruși a barajului de la Novodnestrovsc și că fluviul nici nu ar fi fost poluat. „Din informațiile și analizele operaționale pe care le avem la această etapă, nici la Naslavcea, nici în centrul Republicii Moldova, nici în zona din Holercani, nici în zona Vadul lui Vodă nu există niciun fel de risc, doar dacă acest risc nu este inventat, creat cumva altfel. Din ceea ce am văzut pe întreg perimetrul râului Nistru, fauna, începând de la pești și finalizând cu lebede nu au avut de suferit absolut deloc, iar din ce cunosc din manualele de biologie, elementar, primii care au avut de suferit sunt flora și faunele”, a spus Ion Ceban. Mai mult, edilul Chișinăului a criticat situația din municipiul Bălți, unde oamenii nu au apă din cauza poluării cu petrol, calificând-o drept un genocid contra locuitorilor. „Nemernicilor, dați măcar apă tehnică oamenilor”, a spus Ceban. În astfel de cazuri, bunica mea avea o vorbă – „să-i rămână de cap!”. La fel să-i rămână de cap și lui Țârdea, care a văzut cum racii de la Vadul lui Vodă fugeau, de le scăpărau cleștii, de apa poluată de petrol și nimereau direct în sacii pescarilor (!!!).
Sau, cum putea sta la o parte limbutul de Vasile Costiuc, care la câteva zile bune de la tragedie striga în gura mare că municipiul Bălți se sufocă fără apă, iar la Chișinău toți tac și se fac că plouă. Nu știu cărei pături sociale și cărui segment de electorat era adresat bocetul lui Costiuc, dar acei care au avut ochi să vadă și urechi să audă știu cât de mult au ajut bălțenilor cei de la primăria Iași, care au trimis mai multe cisterne cu apă potabilă. Spre deosebire de același Ivan Ceban care, numai după ce i s-a sugerat subtil, a trimis la Bălți o cisternă cu apă, cocoțându-se în cabine autospecialei ca să vadă toată lumea cine are griji de sinistrați și cum trebuie gestionată o astfel de criză. Ca să nu mai zic despre un formator de opinie, care și-a exprimat opinia precum că, nu a fost vorba despre atacurile rusești asupra Ucrainei, dar, pur și simplu, o autospecială plină cu petrol ar fi căzut de pe podul de la Otaci. Adică, localitatea Naslavcea brusc și-a schimbat locația, iar râul Nistru și-a schimbat, pentru câteva ore, cursul…
De altfel, din șirul de critici și analize nu pot să nu-i dau dreptate vice-spicherului Vlad Bătrâncea care, după ce s-a produs tragedia și-a amintit că încă din patru decembrie anul trecut, împreună cu colegii săi, a înregistrat un amendament la proiectul bugetului pentru anul 2026, care prevedea crearea unui fond special pentru râul Nistru și alocarea a 200 de milioane de lei. De data aceasta gura lui adevăr a vorbit „Râul Nistru reprezintă principala sursă strategică de apă pentru Republica Moldova, având un rol esențial atât în asigurarea populației cu apă potabilă, cât și în susținerea activităților economice, în special a agriculturii. În ultimii ani situația râului s-a deteriorat considerabil: „În ultimii ani, râul Nistru se confruntă cu un proces accelerat de degradare, determinat de un cumul de factori interni și externi”. Nu poți să nu fii de acord cu Bătrâncea și în ceea ce privește utilizarea fântânilor arteziene, care au ruginit din cauza neutilizării lor or, acestea puteau fi surse alternative de apă”. În acest context, municipiul Soroca este cel mai elocvent exemplu – având zece sonde chiar în coastă, în satul Egoreni, locuitorii au trebuit să rămână fără apă zile bune. Până la urmă, aceste puțuri vor fi puse în funcțiune, sau poate chiar funcționează deja, când citiți aceste rânduri, dar…ca întotdeauna prostia și nepăsarea costă, și nu doar bani.
În fine, putem considera că și de data aceasta ne-a trecut glonțul pe lângă ureche, dar lecția trebuie învățată, mai cu seamă dacă ținem cont de faptul că războiul din Ucraina este în plină desfășurare, iar Centrala Hidroelectrică de la Novodnestrovsc rămâne o țintă pentru rachetele și dronele rusești. Or, cu o lovitură rușii pot face rău nu doar Ucrainei, dar și Republicii Moldova, care mereu i-a stat ca un os în gât. Reamintesc că, dacă este bombardat barajul din Ucraina și se produce o fisură, în zona de inundații nimeresc zeci, poate sute de localități aflate pe malul Nistrului, inclusiv 14 localități din raionul Soroca. În municipiu, bunăoară, apa va ajunge în șapte-opt ore și va inunda partea din jos a orașului, la Egoreni sub ape vor ajunge 33 la sută din gospodării, iar în alte sate apa va acoperi totul, sută la sută.
Acest scenariu sinistru nu cred că este posibil, dar să nu ne lăsăm doar în paza Domnului...
