Istoria satului Racovăț

Localitatea Racovăț, cu o vechime de 370 de ani, poartă un nume vechi de bărbat Racovăț. Acest nume al bărbatului era numele de botez. Iar în trecutul nostru istoric proprietatea privată și numele proprietarului erau bine onorate. Și de aceea majoritatea localităților poartă numele de altădată a locului.

Vreau să spun că denumirea de Racovăț o poartă nu numai satul, dar și valea, și râul care împarte satul în două părți. Din îndeletnicirile cele mai răspândite ale locuitorilor din satul Racovăț erau vânatul, pescuitul, agricultura și creșterea animalelor. Iar legenda despre proveniența numelui Racovăț am cules-o de la profesorul Pantelemon Rotaru. Domnul profesor a cules-o de la moș Ion Gânga, care a trăit în jurul a 100 de ani, băștinaș al Racovățului. A fost un om foarte onest. Această legendă i-a fost povestită de către tatăl său, care a trăit și el peste 100 de ani, din spusele lui moș Ion Gânga. Se spunea că pe vremuri în pârăul ce împarte satul în două părți erau mulți raci. Îi prindeau atât locuitorii din sat, cât și locuitorii din satele vecine — Vasilcău, Slobozia Veche. De la îndemnul vecinilor din satele de alături, de la chemarea lor: ”Hai la raci!” sau ”Mergem azi după raci?!”, ”Te duci la raci?!” vine numele localității noastre. Îndemnându-se mereu cu ”Hai la raci!”, vecinii din apropiere au început să-i numească pe localnici drept răcari. Mai târziu le ziceau racovi. Ce mai faceți, domnilor răcari. Aceasta este legenda numelui de localitate Racovăț auzită de la moș Ion Gânga, el cunoscând-o din bătrâni.

Pentru prima dată satul Racovăț a fost atestat documentar la 17.09.1646, pe vremea domniei lui Vasile Lupul, domnul Moldovei. Avea peste 130 de gospodari în 95 de case de locuit. Erau numiți țărani, plăteau bir boierilor. În 1717, Vodă Racovița dăruiește moșia sa satului Racovăț. Locuitorii de atunci au trăit prin foame, chin și mare sărăcie. Tocmai în 1870, unora dintre țărani li s-au repartizat desetine de pământ arabil pe care cultivau porumb și alte produse pentru trai. La începutul sec. XX începe reforma agrară basarabeană, conform căreia locuitorii satului primesc loturi de pământ din moșia boierească. Iar în 1922 s-a format cooperativa agricolă. În 1930, satul avea peste 550 de gospodării. Aveau banca populară ”Unirea”, oloinițele lui Ion Braniște și Gheorghe Cibotaru, iar Gheorghe Zabulica avea o treierătoare de care sătenii se foloseau plătind ce aveau pentru a lucra pământul. La începutul anului 2011, populația satului a crescut la circa 3767 locuitori. Bărbați — 1880, femei 1887. Structura etnică a populației în cadrul satului, conform ultimului recensământ, este astfel: moldoveni — 3749, ucraineni — 6, ruși — 4 găgăuzi — 1, bulgari — 2, unguri — 1. În prezent suprafața administrativ-teritorială a satului Racovăț, conform planului urbanistic, este de 3549,13 ha.

Racovățul este așezat la 15 km de vechea cetate a Sorocii. Sat cu oameni gospodari și buni creștini. Un sat cu două biserici, care sunt mândria noastră. Ne mândrim cu izvoarele și fântânile din sat, cu meșterii populari, cu tradițiile și obiceiurile păstrate cu sfințenie în lada de zestre a spiritualității poporului.

În 1940, se instaurează puterea sovietică. În același an e arestat Simion Gânga, fost primar, și dus în lagărul stalinist din Ural. Soția sa, Cleopatra, a fost deportată. Pe acea vreme toți primarii au fost arestați și soțiile cu copiii duși în regiunea Tomsk din Siberia. Peste 47 de persoane au fost deportate. Unii din ei s-au întors la vatră: Eugenia Buzurniuc, Andronic Afanasă… În primele zile ale războiului din 1941-1945, mulți bărbați din sat au fost luați la război. Braniște Alexei Ștefan, Ungureanu Ion Gheorghe, Zabulica Toma Ion, Nartea Mihail Petru, Zaporojan Ion Nichifor, Sandu Ștefan Leon, Ceban Ion Timofei, Andrieș Nicolai Tudor și mulți alții. Acasă s-au întors doar 143 de participanți care au luat parte la cel de-al Doilea Război Mondial. Au căzut în lupte peste 80 de participanți. În timpul de față la Racovăț n-a mai rămas nici un veteran de război din 1941-1945. Așa sunt sătenii, au luat parte peste tot unde a fost nevoie de ei.
Racovițenii Sandu Efim, Fedico Vasile, Șoimu Efim au luat parte și la lichidarea avariei de la Cernobâl în 1986, chiar în zona focarului. Satul Racovăț a trimis cel mai mare detașament de luptători pentru independența și integritatea Republicii Moldova în anul 1992, dintre ei au fost Nenița Mihail, Țapu Vasile și mulți alții. Ceban Vasile a fost decorat cu medaliile ”Pentru Vitejie” și „Vulturul de Aur”.

Locuitorii satului Racovăț au o mare credință în Dumnezeu. Casa Domnului a fost întotdeauna onorată, ascultată și apreciată în caz de nevoi. De aceea în localitate avem două biserici, biserica „Arhanghelii Mihail și Gavriil” exista încă de prin 1772, e atestată în 1806. Printre primii preoți au fost Nicolai Mușcinschi, Ion Corbu, Ion Baldaga, Alexandru Captarenco. Între anii 1987-2017, au slujit bisericii Ion Gherman, Vasile Țăruș, Nicolae Robu, Anton Mironov, Mihail Ungureanu, în prezent preotul Marcel Borozan. A doua biserică, care a fost construită din lemn, a fost situată pe teritoriul cimitirului. Reconstruită din piatră în cinstea „Sfântului Prooroc Ilie”, este situată în partea de nord a satului, la care slujește părintele Andrei Bevza din anul 2000. Biserica a supraviețuit chiar și pe cele mai grele timpuri, datorită credinței locuitorilor.

În 1904-1905, este o școală mixtă (de 7 ani) unde există și o bibliotecă cu 33 de exemplare. În 1940, se construiește școala primară sovietică. După război ea se transformă în una de 7 clase, apoi, din 1950, în școală medie. Directori ai școlii au fost Ion Zgherbaci și Grigore Ștefârță, Nichifor Meleca, Serghei Petrașevschi, Gheorghe Gavril, Parascovia Rotaru. Frecventau școala peste 1200 de elevi. Din 1996 până în prezent ca director de școală, liceu, gimnaziu activează Livia Braescu. În 2000 este numit „Liceul Teoretic Racovăț”. Cu plecarea locuitorilor peste hotare au rămas mai puțini copii, de aceea din 2014 instituția de învățământ activează ca Gimnaziul Racovăț doar numai cu 320 de elevi. Din aceste școli au pornit zeci de savanți, specialiști ai economiei, inclusiv Nicolae Braniște, fostul vicepreședinte al raionului Soroca; Axente Gânga, care a lucrat ca oftalmolog în Republica Populară Mozambic — Africa; Railean Gheorghe Petru, care este doctor habilitat în științe medicale; Cebotari Serghei, care activează ca vicepreședinte al băncii BC ”Moldova-Agroindbank” S.A. Chiar dacă nu mai sunt printre noi, mulți racovițeni regretați au adus multă bucurie în sufletele oamenilor. Printre ei îi amintim pe Țapu Pavel Petru, fost doctor în medicină, docent, Universitatea de Medicină „N. Testemițanu”, șef de studii, catedra traumatologie, ortopedie și chirurgie; Buzurniuc Igor, membru al ansamblului „Lăutarii”, un bun viorist. În prezent în sat activează mulți specialiști, conducând diferite instituții: Borozan Ion, primarul satului; Fedico Oxana, secretara primăriei și a consiliului sătesc; Zabulica Maria, șefa grădiniței nr. 1; Cebotari Lilia, șefa grădiniței nr. 2; Sandu Efimia, șefa bibliotecii nr. 2; Ceban Anastasia, șefa căminului cultural; Andreș Maria, șefa Centrului medical.

În 1949, a fost organizat colhozul „25 let Sovetskoi Moldavii’’, președinte fiind Zabulica Mihail Mihailovici. În perioada anilor 1949-1995, colhozul a avut mai multe denumirii: „Moldova”, „Zvezda”, „Racovăț”. În 1951, colhozul a devenit milionar, mai mulți colhoznici au fost decorați cu ordine și medalii ale URSS: Mihail Zabulica — cu ordinul „Lenin”, iar în 1966 lui Nichita Smetanca i s-a oferit titlul de Erou al Muncii Socialiste, ordinul „Lenin” și Medalia de Aur „Secera și Ciocanul”.

În sat medicina a început a se dezvolta mai binișor prin anii 1950, medicii lucrau pe la casele oamenilor. „Punct medical”, după cum se numea pe atunci, s-a deschis în 1951, unde au activat ca felcer-obstetrician și asistentă medicală Eugenia Cojocaru, Maria Moraru, Larisa Braniște. Primul medic a fost Eugenia Rotaru. Mai târziu, prin anii 1960-1961, se deschide un spital. Spital cu paturi se deschide în fosta cârmuire a colhozului datorită fostului președinte de colhoz Tudor Botnaru în 1969. Mai târziu, se deschide spital în două clădiri, cu peste 50 de paturi pentru maturi și 25 de paturi pentru copii și secție de maternitate. Aici au activat ca medic-șef Maria Mitrofan, Dumitru Lis, Elena Verbițchi. Pe atunci la Racovăț se nășteau pe an câte 120 de copii. În prezent în sat avem un Centru de sănătate, construit în baza fostului spital condus de către medicul coordonator Maria Andrieș, medic — Mariana Brăescu. Asistente medicale — Zabulica Galina, Mitrofan Anastasia, Braniște Ana, Braniște Tamara, Ungurean Ludmila.

Pe parcursul anilor, cultura a jucat în viața locuitorilor satului nostru un rol foarte mare. Principalele focare de cultură au fost la început lăcașele de cult, unde sătenii noștri cântau în corul bisericesc. Mai târziu, prin anii ’60, a fost deschis un club, cum îi spuneau pe atunci, unde a activat ca director Cibotaru Ion. În 1980, se construiește o casă de cultură de o frumusețe rară, unde încep să funcționeze diferite cercuri: cercul dramatic, de dansuri, fanfara, foarte mulți ani a activat faimosul cor al satului. Pe acea vreme au activat ca șefi de casă de cultură Carp Nicolai, Borozan Ion. În prezent lucrează ca șef Ceban Anastasia. Acest cămin cultural ocupă în viața satului nostru un loc aparte. El a devenit un focar de cultură. Spre el își îndreaptă oamenii pașii după o zi de muncă pentru a participa în activitatea diferitor cercuri. În prezent activează formația folclorică și ansamblul de dans popular „Vatra”, condus de Mihai Chiriliuc. Ne mândrim cu acest ansamblu de dans, deoarece ei duc mai departe tradiția dansului din satul nostru. Au ocupat locuri de frunte la mai multe festivaluri raionale, republicane și internaționale. Tinerilor dansatori le revine misiunea de a promova peste ani tradițiile și obiceiurile satului nostru. Aceasta este bogăția noastră, marele poet Lucian Blaga spunea: „Veșnicia s-a născut la sat”.
Racovățul este bogat în tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie în lada de zestre a poporului. Ele trebuie scoase din umbra trecutului, oferindu-le viață. Pe teritoriul satului activează grădinița nr. 1, condusă de directoarea Zabulica Maria, având la educație 150 de copii. Este o grădiniță modernă, aici sunt 6 grupe de copii. În calitate de soră medicală activează Braniște Ludmila. În partea de nord a satului funcționează și grădinița de copii nr. 2. Pe vremuri, în anii 1960, funcționa ”Iaslia lui Vasile”, cum îi spuneau în popor, pe care o frecventau peste 170 de copii, ca șefă de grădiniță a activat Șoimu Maria. În 1980, devine grădiniță de copii, unde au activat 3 grupe cu câte 60 de copii, ca șefi au activat Nicoară Valentina, Odagiu Maria, Braniște Ludmila, Mitrofan Raisa. Din 1999 și până în prezent funcția de director de grădiniță o deține Cebotari Lidia. În 2015 a început implementarea proiectului „Reparația capitală a grădinițelor”, care a permis efectuarea reparației capitale, astfel grădinița devenind o instituție preșcolară modernă, frecventată de 20 de copii.

În unitatea administrativă-teritorială Racovăț mai activează și agenți economici cu specific agricol și comercial: SRL „Vitalitifruct EXPO” deține în proprietate 40,21 ha — specializată în producerea fructelor; Gospodăria Țărănească „Cebotari Mihail” deține în arendă o suprafață de 102,0 ha, specializată în producerea grăunțoaselor; SA ”Alfa Nistru” deține în proprietate 140,81 ha, specializată în producerea fructelor; SC „Glast-Comerț” S.R.L. — magazin, bar, sală de ceremonii; ÎI „Braniște Chiril”, „Gheorghe Lupașcu”, „Ceban Nicolai”, „Braniște Gheorghe”, „Andronic Ion”, „Borozan Mihail”, ”Rotari Dorin” — magazin; ÎI „Profir Cebotari” — magazin, brutărie; ÎI „Nartea Constantin” — moară, oloiniță.

Biblioteca este templul înțelepciunii, este altarul unde îți împlinești setea de a cunoaște, unde se emană liniște, pace și lumină. Iar bibliotecarul stă mereu la dispoziția cititorilor pentru a le asigura cunoștințe noi. În casă de cultură activează și o bibliotecă cu un fond de peste 8000 de exemplare, unde lucrează Andrieș Olga, Ceban Anastasia, iar în calitate de șefă — Mitrofan Tamara. Biblioteca deservește 750 de beneficiari. În 2016, în cadrul programului Novateca biblioteca nr. 1 a primit două calculatoare și o imprimantă. Pe teritoriul satului Racovăț, în partea de nord a satului, mai funcționează o bibliotecă din 1979, care a început activitatea cu doar 300 de exemplare. Aici a activat Silvia Crețu, deservind 200 de beneficiari. În anii 1981-1985 au lucrat Țapu Mariana, Ceban Agafia, având fondul de 1050 de exemplare și deservind 300 de beneficiari. Din 1985 și până în prezent, șefă de bibliotecă activează Sandu Efimia, cu un fond de peste 5168 exemplare, deservind peste 500 de beneficiari, dintre care 170 până la 16 ani. Împrumutul de carte este de peste 3500 exemplare. În 2016, în cadrul programului Novateca biblioteca a primit șase calculatoare și o imprimantă, astfel poate oferi doritorilor internet gratuit. În 2017, ambele biblioteci au participat la programului 1+1, unde au mai beneficiat de trei calculatoare și o tabletă. În prezent funcționează 14 computere cu acces la internet. Cu ajutorul lor în biblioteci se implementează multe servicii moderne de bibliotecă, cum ar fi „O casă fără pericol pentru copilul tău”, „Pentru un mod sănătos de viață” si multe altele servicii. Putem spune că bibliotecile au devenit biblioteci moderne.

Articol elaborat de bibliotecarele Anastasia Ceban și Efimia Sandu.

Foto: Tatiana Mitrofan, Vadim Șterbate.