La 9 zile de la trecerea la cele veşnice a Maestrului Ion Ungureanu, la iniţiativa doamnei Ana Bejan la Centrul Cultural Român “Constantin Stere” din oraşul Soroca a fost organizată o acţiune de comemorare. Evenimentul a început cu un Te Deum oficiat de preoţii de la biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” Sorin Huluţă şi Florentin Doboşeriu, după care a urmat o selecţie de poezii, memorii şi cântece, cum ar fi „Se duc artiștii” interpretat de Igor Grosu, „Basarabie, nu plânge”, de Aurica Dicusară Basarabeanca şi “Maluri de Prut” de Ion şi Doina Aldea Teodorovici.
Activitatea a fost moderată de profesoara Olga Gherghelejiu, de la liceul “Ion Creangă”. “Despre Ion Ungureanu am putea spune multe, dar aş vrea să accentuez doar câteva idei, pe care le-am desprins din ceea ce spunea Maestrul. Spunea sus şi tare că “Eu sunt născut la Opaci, Regatul României”. Şi n-a dat niciodată înapoi. La 28 ianuarie l-am pierdut pe Ion Ungureanu, cel care a fost Ministrul Culturii şi Cultelor, cel care a citit Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova…” a menţionat profesoara.
La evenimentul cultural au fost evocaţi pe lângă actorul, regizorul şi omul politic Ion Ungureanu şi poetul Grigore Vieru, alte două personalităţi care au plecat recent în lumea celor drepţi – primul preşedinte şi membrul fondator al Asociației Culturale “Pro Basarabia și Bucovina” Nicolae Lupan şi actorul originar din Vărăncăul Sorocii Gheorghe Pârlea.
Cei prezenţi au vorbit despre cum l-au descoperit pe actorul Ion Ungureanu, unii în filmele jucate, alţii la spectacolele de la Teatrul “Luceafărul” sau la evenimentele din anii de renaştere naţională.
“Nu sunt dintr-o generaţie cu Ion Ungureanu, dar am fost contemporani şi suntem o generaţie care ne-a format activitatea dumnealui, a spus soroceanul Victor Jamba. Ne-a format ca patrioţi şi ne-a menţinut demnitatea naţională. În 1965 când am început studiile la Institutul Politehnic din Chişinău, în perioada ceea activitatea Teatrului “Luceafărul” devenise emblematică. Noi fiind veniţi din sate, care nu prea am fost pe la activităţi culturale, ne-am pus ca scop să frecventăm teatrele din Chişinău şi timp de doi ani am văzut tot repertoriul acestora, inclusiv la Teatrul “Luceafărul” care era ca o contrabalansare a propagandei comuniste şi datorită acestuia am devenit şi activişti ai Mişcării de Eliberare Naţională”.
Sorocenii au urmărit şi o secvenţă dintr-un interviu acordat de Maestrul Ion Ungureanu acum doi ani, unde vorbea despre drumul de rămas bun de la viaţă pe care-l parcurgea. Apoi au urmat şi alte amintiri. “Când eram studente am mers la domnul Ion Ungureanu şi l-am rugat să reducă din preţul biletelor pentru studenţi, ca să putem frecventa toate spectacolele, îşi aminteşte Viorica Năstas. Dumnealui cu o voce atât de blândă a acceptat. Era un bărbat de-o frumuseţe rară, iar noi fiind fete ne uitam la el. După aceea noi filologii ne duceam la “Luceafărul” la toate spectacolele care se jucau”.
În amintirile lor sorocenii am mai menţionat despre faptul că Ion Ungureanu a fost un model de demnitate pentru ei, inclusiv prin faptul că deşi a fost izgonit de la baştină a transpus Basarabia românească pe scena Teatrului Armatei de la Moscova.
https://youtu.be/abDF66KVWRE