Coronavirusul a perturbat toate activitățile și a privat multă lume de puținele bucurii pe care le mai avea. Printre aceste mici (sau mari) bucurii este, cu siguranță, și regele sportului — fotbalul. Cu excepția Belarusului (și a câtorva alte țări asiatice), cel mai iubit dintre jocurile sportive se află într-o vacanță pe termen nedeterminat, iar fotbaliștii sau sunt în izolare la domiciliu, în așteptarea fluierului de începere a meciurilor, sau fac încercări timide de a reveni în iarbă, acolo unde se simt ca peștele în apă.
Pe de altă parte, se înregistrează și unele presupuneri timide că cutare sau cutare campionat își va relua activitatea foarte curând și acest lucru nu poate să nu ne bucure. Și dacă se gândește la fotbal Italia, care a avut de suferit poate cel mai mult de pe urma coronavirusului (se zvonește că această țară va reîncepe campionatul în luna iunie), apoi acesta este un semn bun. La rândul ei, Federația Română de Fotbal este gata se reia competiția la fel în luna iunie. Orice ai zice și oricum ai face, dar fotbalul se joacă cu mingea, dar nu cu… sulurile de hârtie igienică, iar locul fotbaliștilor este pe teren, dar nu între patru pereți… De altfel, printre cei izolați la domiciliu sunt și frații Ilie și Vitalie Damașcan, cei mai buni produși ai fotbalului sorocean, cărora le-am solicitat un expres-interviu, profitând de ocazia că ambii sunt în izolare la Chișinău.
− Ilie și Vitalie, la toată lumea îi este greu în izolare, darămite vouă, deprinși să fiți mereu pe drumuri. Cum ați petrecut și mai petreceți timpul în izolare, ce vă macină cel mai tare?
Ilie: — Pentru mine este o perioadă pe cât de grea, pe atât de stranie, fiindcă nici în cele mai negre vise nu m-am gândit că în plină primăvară, când trebuia să înceapă campionatul, voi sta în izolare la domiciliu. Cred că astfel de sentimente trăiesc și colegii mei din Republica Moldova și din întreaga lume. Cu toate acestea, mă supun tuturor regulamentelor și restricțiilor, fiindcă îmi dau seama că de disciplina și responsabilitatea fiecăruia depinde când viața va reveni la normalitate, iar pentru noi normalitate înseamnă a juca fotbal. Urmăresc cu atenție evoluția lucrurilor legate de pandemie și sper că viața va reveni la normalitate cât mai curând.
Ilie Damașcan s-a născut la 12 octombrie 1996 în orașul Soroca. Înălțimea 176 cm. Atacant. În carierea fotbalistică a jucat pentru echipele „Zimbru” (Chișinău), FC „Bananț” (Armenia). Actualmente este componentul echipei „Petrocub” (Hâncești). Pentru selecționatele Republicii Moldova a jucat 10 meciuri și a marcat un gol. Conform informațiilor furnizate de portalul Transfermarkt prețul fotbalistului este de 225.000 de euro.
Vitalie: — Viața în izolare este monotonă pentru toată lumea, probabil, iar pentru noi în deosebi. În situația creată am încercat să ies din această monotonie. Bineînțeles, m-a marcat această pandemie, dar nu avem altă ieșire decât să respectăm ceea ce ni se impune. În această perioadă m-am antrenat în măsura posibilităților, am alergat împreună cu fratele, am făcut totul ca să mă mențin în formă.
− Faptul că voi sunteți cei mai vestiți și cei mai buni fotbaliști soroceni în activitate este o certitudine, iar ascendența voastră pe scara ierarhică fotbalistică este un argument în plus în favoarea celor spuse mai sus. Să reamintim cititorilor noștri de unde ați pornit și unde ați ajuns…
Vitalie: — Calea mea în fotbalul mare este bine cunoscută cititorilor Dumneavoastră. Am început la Soroca, după care a urmat echipa de suflet a mai multor microbiști din Republica Moldova — „Zimbru”, apoi am jucat pentru „Sheriff”, FC „Torino”, iar în ultima perioadă am fost împrumutat de italieni la echipa olandeză „Fortuna”. Ce va urma încă nu știu, fiindcă sunt împrumutat la olandezi până în luna iunie. Pe data de 4 mai revin în Olanda și-mi voi afla viitorul pentru următoare perioadă.
Vitalie Damașcan s-a născut la 24 ianuarie 1999 în orașul Soroca. Înălțimea 180 cm. Atacant. Are în palmares evoluții pentru echipele „Zimbru” (Chișinău), „Sheriff” (Tiraspol), FC „Torino” (Italia). În prezent este împrumutat de italieni la formația „Fortuna” (Sittard, Olanda). A jucat pentru selecționatele Republicii Moldova 14 meciuri, în care a marcat un gol. 750.000 de euro este prețul fotbalistului, conform Transfermarkt.
Ilie: — Am pornit-o de acasă, de la Soroca, unde am făcut primii pași în fotbal. Sunt fericit că după Soroca a urmat cea mai galonată echipă a fotbalului moldovenesc, „Zimbru”, unde am crescut din punct de vedere profesional. O perioadă scurtă am jucat pentru echipa „Bananț” din Armenia (actualmente această echipă se numește „Urartu”). În prezent sunt membru al echipei „Petrocub”, formație la care joc din anul trecut și cu care mai am contract până în luna noiembrie 2021.
− Apropo, care este starea de lucruri de la actualele voastre echipe — respectiv, „Petrocub” și „Sittard”?
Ilie: — Presupun că starea de lucruri de la echipa noastră este la fel ca și la alte echipe din campionatul Republicii Moldova — ne antrenăm individual, inclusiv și prin intermediul rețelei ZOOM și suntem în așteptarea reluării campionatului sau, mai bine zis, începerii campionatului. Îmi este foarte dor de terenul de fotbal, de colegi, de microbiști.
Vitalie: — După cum am menționat, împrumutul meu la „Fortuna” expiră peste câteva săptămâni, dar nu știu ce vor decide cei de la Torino. Personal m-am simțit foarte bine în campionatul olandez, în 22 de meciuri am marcat 7 goluri, un rezultat bun pentru un atacant. Dacă ar depinde de mine, aș rămâne, probabil, la această echipă, dar sunt sub contract cu FC „Torino” și ei decid… Referitor la „Fortuna” vă pot spune că în Olanda campionatul nu se va mai relua anul acesta și, implicit, echipa noastră care ocupa locul 16 din 18 rămâne oricum în eșalonul superior.
− Nu vă supărați de întrebare, dar știu că mai multe echipe au mai „tăiat” din salariile fotbaliștilor. Voi cum stați din acest punct de vedere?
Ilie: — La „Petrocub” nu au fost diminuate salariile și acest lucru mă bucură.
Vitalie: — Despre acest lucru voi afla atunci când voi reveni la echipa căreia îi aparțin.
– Cunoașteți cumva când se vor relua campionatele Republicii Moldova și Olandei?
Vitalie: — Răspunsul la această întrebare depinde de situația din fiecare țară luată aparte și de situația cu pandemia. Cel puțin în Olanda acest campionat, repet, este deja istorie și competiția va reîncepe în toamnă. Despre Italia se vehiculează mai multe scenarii, dar urmează să vedem ce se va întâmpla. Oricum, sunt fotbalist profesionist și trebuie să fiu gata oricând să joc, în Italia sau Olanda.
Ilie: — Cu părere de rău, nu știu nimic concret. Mă limitez doar la ceea ce se scrie în presa de specialitate. Indiferent ce va fi mai departe, când se va relua competiția, eu știu că trebuie să fiu gata să ies pe teren. De altfel, aflat în izolare, nu uit nici pentru un minut că sunt fotbalist profesionist și că locul meu este acolo, în iarbă.
− Și ultima întrebare: cum apreciați situația de la „Zimbru”? Multipla campioană s-a retras din campionat din cauza problemelor financiare sau există și alte motive?
Ilie: — Îmi pare rău de ceea ce s-a întâmplat cu echipa care m-a
consacrat, dar nu știu nimic mai mult decât scrie presa. Ar putea fi la mijloc problemele de ordin financiar. Acum sunt la altă echipă și mă concentrez pe ceea ce facem la „Petrocub”.
Vitalie: — Regret și eu situația de la cea mai titrată echipă din dreapta Nistrului, dar consider că acest deznodământ era de așteptat. Adică, ceea ce se întâmplă nu a apărut pe loc gol, dar este o consecință a gestionării defectuoase a echipei — conducerea „zimbrilor” a avut alte planuri decât cele legate de performanță, de pregătirea tinerilor, de viitor, iar acolo unde pe primul loc sunt banii și interesele, lucrurile nu se termină cu bine…
− Mulțumesc pentru interviu.
Mai degrabă sau mai târziu, Vitalie și Ilie vor reveni pe terenul de fotbal, lucru care nu se poate spune și despre microbiști. Gurile rele afirmă că cel puțin un an (iar în unele țări chiar și mai mult) tribunele vor fi goale, iar noi, microbiștii, vom vedea fotbalul doar de la televizor. Păcat, dacă se va întâmpla acest lucru. Or, spectatorii, ca și fotbaliștii, sunt sarea și piperul fotbalului…
